NEGREANU, Dimitrie ***. Comerciant. ” Dimitrie Negreanu sa născut în 15 Octombrie 1832 în M.-Telegd (comitatul Bihorului) din parinti gr.-or. români: Ioan Negreanu şi soţia Ana, născută Szilagyi, cari au fost morari în M.-Telegd, având trei prunci şi anume pe: Ioan, Dimitrie, Măria, cari foarte timpuriu au devenit orfani. — Dimitrie chiar de un an a fost, când ia murit tatăl seu, eară când ia murit mamă-sa a fost de 12 ani. Dimitrie Negreanu şcoalele elementare le-a început în şcoala rom. catolică (nefiind acolo şcoală gr. or. româna) din M.-Telegd, de unde apoi a mers la Beiuş, unde în şcoala gr.-or. română a învăţat clasa III eară în şcoala gr.-cat. română a înveţat clasa a IV-a elementară. După terminarea claselor elementare a întrat în gimnasiul gr.-cat. din Beiuş, unde cu rezultat bun şi cu purtare morală bună a studiat 4 clase gimnasiale, susţinendu-se pe sine el singur pe timpul studierii sale. După ce a terminat cu succes bun clasa IV-a gimnasială să dedică carierii comerciale și spre acest scop la recomandarea comerciantului Nicolae Zsiga din Oradea-Mare, sa dus de învățăcel la Karczag în negutatoria lui Dimitriu Racz, unde după trei ani a devenit calfă. Pe acest timp — pe timpul revoluțiilor din 1848, fratele său și sora sa și-au schimbat numele în Fekete, care apoi mai târziu-au folosit de amândouă și anume : de numele „Fekete-Negreanu,” ear Dimitrie și-a ținut și mai departe numele lui „Negreanu”. Sora sa a murit fără de prunci, până când fratele seu, Ioan a avut doi prunci și anume : pe Ioan Fekete-Negreanu, de președinte locuitor în F.-Vasarhely și Ecaterina Fekete-Negreanu mărită după Nicolae Bogdan, paroh gr.-or. român în M.-Lazur. Devenind Dimitrie Negreanu calfă, a servit în neguţătorii mai mari ca calfă şi anume în Dobriţin, Oradea-Mare, Abrud, Hodmezo-Vasarhely, Pesta, Timişoara şi Arad. După aceasta apoi sa decis a deschide prăvălie și spre acest scop. prăvălia a deschis'o în 1858, în care an s'a şi căsătoria apoi cu Augusta Moldovan, fiica neguţătorului din Beiuş Danil Moldovan şi soţiei Iuliana născută Vass, din familia nobilă şi aleasă Vass din Beiuş. Din căsătoria aceasta a avut D. Negrean patru prunci și anume: Măria, Sabina, Dimitrie, cari au murit ca prunci mici, și Ioan Trăian, care a murit în etate de 33 ani. După o vieaţă conjugală de 9 ani plină de fericire, iubită sa soţie a răposat în Domnul în 29 Maiu 1867, rămânând apoi D. Negreanu până la sfârşitul vieţii sale tot văduv. Obosit de munca cea grea D. Negrean a predate prăvălia sa la 1 Iulie 1895, nuei [unei – nn]calfe care învăţase la el ca învăţăcel. — D. Negreanu, a fost mult timp unicul neguţător român în Beiuş; el ca negutor a contribuit mult la creșterea unei generații de neguțători români, aplicând el în neguțătorie învețăcei români. — Dimitrie Negreanu, ca neguţător a muncit cu conştiinţă, şi cumpătare, ce dovedeşte mai ales avuţia sa frumoasă, ce a agonisit-o, pe lângă contribuie, cu cari a înainta toate interesele adevărate şi ale bisericei ortodoxe române şi ale neamului său românesc. EI şi în vieaţa publică a fost onorat, ce se vede şi din împrejurări, că a fost ales de consistorial, deputat sinodal eparchial, preşedentele comitetului parochial, membru în camera comercială atunci din Oradea-Mare, a fost preşedinte numai şcoalei industriale din Beiuş, etc. sale biserica ortodoxe română și al neamului său românesc, avuția sa considerabilă a testat-o pentru o fundație, cu scopul de a crește o inteligență, neguțători și industriași cvalificații spre binele și înflorirea ortodoxe române, a neamului său românesc și a patriei sale. Fie-i memoria binecuvântată în veci!”
Între anii 1897-1903, Dimitrie Negreanu a fost deputat sinodal de Arad și „ sa străduit din răsputeri pentru înființarea internatului de băieți ortodox român din Beiuş, călcând pe urmele lui Nicolae Jiga, care, fapt cunoscut, a mai înființat în anul 1869, pe care să susțină lângă capitalul acestei flori în anul 1869. liceul din Beiuş ”. (Ioan Degău – Crișana tradițională ).
O parte din agoniseala sa a destinat-o sprijinirii societăților și asociațiunilor culturale ale orașului precum și unele activități de binefacere. Prin testament, Dimitrie Negreanu lasă „ toată averea mea, după detragerea legaturilor și speselor, fundațiunii Dem. Negreanu ”. Capitalul fundaţiei e constituit din : bunuri mobile, libele, acţiuni la institutele de bani, argintării, pretensiuni şi alte oferte de valoare de 48.156 coroane şi 82 fileri şi bunuri imobile: casă şi intravilanul în Beiuş, în valoare de 30.000 de coroane, pământul, vie, concurenţă de ani total şi 8 ani. fileri. Donează peste 1.000 de volum pentru biblioteca Liceului "Samuil Vulcan" și Internatului Diecezan Ortodox de băieți. De asemenea, Dimitrie Negrean, prin contribuția de 2 fl.50 cr., se alătură celor 121 de persoane care au fost solidare cu frații de peste Carpați, angajați în războiul pentru cucerirea independentă pe câmpurile din sudul Dunării. Un alt moment important la constituit suportarea cheltuielilor corului ” Gh. Dima” din Sibiu, format din 16 teologi, care a participat, în vara anului 1898, la serbările Astrei de la Beiuș. Ca semn al cunoștințelor, presă locală din Oradea și Beiuş îl cunosc o mecenă pentru cultură, iar beiușenii îl aleg în conducerea tuturor organizațiilor lor religioase și laice și în administrația locală.
După moartea sa a lăsat drept testament ca toată să aibă lui să fie pusă pe seama creșterii și educației tinerilor ucenici din Beiuș și din jur. Astfel că, înainte de a înceta din viață, a lăsat pe partea bisericii greco-ortodoxe 2400 coroane, din care 1000 de coroane să se folosească pentru edificarea noii biserici, alte 1000 de coroane să fie folosite pentru elevii de la școala normală greco-ortodoxă, pentru a cumpăra 1000 de alte cuvinte. coroane pentru ajutorarea familiilor sărace. Faptul reiese și din documentele fundației ce-i poartă numele și potrivit cărora, cheltuielile cu școlirea diverșilor meseriași din zona Beiuș sunt suportate din averea lui Dimitrie Negreanu. Până după cel de-al Doilea Război Mondial, actuala stradă Nicolae Bolcaş ia purtat numele.
În 29 octombrie 1903 a trecut la cele veșnice. La înmormântarea sa a luat parte toți studenții ortodocși de la gimnaziul din Beiuș, iar corul seminariștilor din Arad, sub conducerea prof. Trifon Logojan, a participat la serviciul funebru.
„Joi, 12 octombrie 2023, la Policlinica din Beiuș a avut loc ceremonia de dezvelire a plăcii comemorative In Memoriam Dimitrie Negreanu, comerciant și mecena în Beiușul secolului al XIX-lea, cu trei zile înainte de împlinirea a 191 de ani de la nașterea sa.Au participat ec. Dumitru Negreanu, strănepotul lui Dimitrie Negreanu, membrii ai familiilor, primarul municipiului Beiuș, economistul Ioan Degău, cercetătorul științific Vasile Todinca, sculptorul Cornel Durgheu, cetățeni. Pentru început, un sobor de preoți în frunte cu protopopul Beiușului, Marian Popa, a oficiat un Te Deum, apoi a luat cuvântul primarul municipiului Beiuș, Gabriel Popa. Cercetătorul științific Vasile Todinca a vorbit despre viața lui Dimitrie Negreanu apoi a vorbit strănepotul lui Dimitrie Negreanu, economistul Dumitru Negreanu. Au mai rostit alocuțiuni sculptorul Cornel Durgheu și prof. Teodor Rif. În încheiere, în chioșcul de vară al Bisericii din incinta spitalului a avut loc un parastas în memoria lui Dimitrie Negreanu. Cu ocazia acestui eveniment, stră-strănepoatele lui Dimitrie Negreanu, Alina -Bianca Drugaci și Andreea-Nicoleta Fechete au distribuit o placă,Dimitrie Negreanu, concepută și realizată de ele, în care este scrisă biografia și sunt mai multe fotografii de familie, din sec. XIX, XX și actual” .
