LICINIU BLAGA, FRATELE LUI LUCIAN BLAGA, A AVUT FARMACIE ÎN BEIUȘ

 

BLAGA, Liciniu ***. Farmacist. S-a născut în 8 octombrie 1891, fiind al șaptelea copil al familiilor preoțești Isidor și Ana Nina Blaga.

După absolvirea gimnaziului german din Sebeș–Alba, Liciniu urmează cursurile liceului Andrei Șaguna din Brașov, unde îl are ca director și profesor de filosofie și estetică pe Iosif Blaga, rudă mai îndepărtată dar poate spunea ”unchiul”. absolvirea liceului se face după Farmacie după Facultatea de București, în timpul căreia efectuează practica la Turnu Severin la farmacii Simion Blaga (fratele lui Iosif Blaga - directorul liceului ”Andrei Șaguna” din Brașov). Șederea la Turnu Severin ia fost de tristă amintire, deoarece Simion, cu știre sau fără știre, îl cazează pe tânărul Liciniu în camera și în patul unde locuise antecesorul său între ale practicii, un tânăr bolnav de tuberculoză. Liciniu a luat, după cum era de așteptat, boala. 

După absolvirea studiilor, efectuează stagiul viitorului farmacist la Constanța, de unde se va înrola în armata română, în primul război mondial, ca farmacist. În timpul războiului a contribuit la eradicarea unor boli care făceau ravagii în sânul armatei române. Un timp, după război, lucrează la Spitalul „Filantropia” din Capitală, stabilindu-se apoi, ca farmacist la Beiuş, de unde   se trăgea soţia sa, Natalia, care era şi ea tot farmacistă. Obține repartizarea pentru deschiderea unei farmacii la Beiuș. Aici închiriază un local potrivit pentru farmacie la parter, iar la etaj cu locuință pentru el și soție .  

Liciniu Blaga, soția și mama sa
în farmacia de la Beiuș

Reușesc să deschidă farmacia și între timp se naște copilul botezat cu numele tatălui Liciniu și alintat Licinică. Boala se manifestă însă implacabil, dublată și de fapt că ” în timpul preluării medicamentelor la Oradea, trebuia să stea ceasuri întregi într-un subsol rece ”. Agravarea bolii face obiectul vizitei mamei sale, Ana Nina Blaga, la Beiuș, care este nemulțumită de starea sănătății lui Liciniu, dar și de modul în care-l îngrijea Natalia. Aceasta este mai mult preocupată de ” dichiseli și mai puțin de îngrijire soțului, care stătea ceasuri întregi în farmacia răcoroasă ”, ne spune Lelia Rugescu, nepoata lui Lucian Blaga, fiica sorei mai mari, Letiția. La Beiuș este vizitat des de Letiția, sora cea mare și de către Lucian. În primăvara anului 1924, Liciniu Blaga părăsește pentru totdeauna urbea de pe malul Văii Nimăieștilor, îndreptându-se spre Cluj. Aici profesorul Hațeganu îi dă verdictul ” irecuperabil ”. Astfel la 24 aprilie 1924, la Cluj, înceta din viață la vârsta de numai 33 de ani, farmacistul Liciniu Blaga, cel care a întemeiat pentru prima dată sau farmacie la Beiuș. Era fratele cel mai apropiat de mare filosof Lucian Blaga. La moartea lui Liciniu Blaga, Licinică, fiul acestuia, avea 2 ani.   

După 1940, ”unchiul” Lucian va tine o permanentă legătură vizitându-l în repetate rânduri la Beiuș, însoțit de fiica sa Dorli. Urcă spre viile din apropierea orașului, are posibilitatea să viziteze peștera de la Meziad, care îi face o impresie deosebită,   la data aceea în stare nedegradată.   Dovadă în acest sens stau scrisorile din 20 aprilie și 18 august 1947. Cu ocazia vizitelor la Beiuș, participă la tot felul de agape ale ” inteligenței beiușene ”, se cunoaște cu intelectuali din localitate cu care leagă prietenii, între aceștia juristul și poetul beiuşean Petru Bardocea, cu care se petrece în timpul zilei noaptea în locuri ” faimoase cu fleică și flăcări ”.

Natalia Blaga, după moartea soțului Liciniu, se va căsători cu un ofițer din Garnizoana Beiuș, iar băiatul Licinică va urma la îndemnul unchiului Dorin Pavel, băiatul Letiției, sora mai mare a lui Blaga, Facultatea de energetică de la București, sub unchiul era profesor universitar. Dorin Pavel (1900-1979) a fost profesor universitar la Bucureşti, membru al Academiei Române, artizanul marelui proiect hidroenergetic al României, consider a fi chiar „ părintele hidroenergeticii româneşti ”. Licinică Blaga va face parte din colectivul care va proiecta marele complex hidroenergetic Porțile de Fier I.   

Referiri: Lelia Rugescu, cu Lucian Blaga, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1985, p.59, 61, 62; - Interviu urmași, m1i 2021.

(ID)