Urmează școala
confesională din localitatea natală și apoi Liceul românesc din Beiuș, pe care
îl absolvă în anul 1883. Datorită situației materiale, durata studiilor universitare se întinde pe o
perioadă mai mare, fiind angajatul unor birouri avocațiale pentru a-și câștiga
existența. Este absolvent al Facultății de Drept a Universității „Ferencz
Jozsef” din Budapesta (1893). În perioada 1893-1897 își efectuează stagiatura
în cancelariile avocațiale ale lui Mihai Veliciu din Chișineu-Criș și Ștefan
Cicio-Pop din Arad. În anul 1896 obține și diploma de „Doctorem Juris Universi”
a Universității budapestane. După ce dobândește dreptul de liberă practică
(1897), prin obținerea diplomei de avocat la aceeași universitate, în ianuarie
1898 își deschide propriul birou de avocatură la Chișineu-Criș. Apropierea sa
de lumea avocaților arădeni încă din anii studenției, dar mai ales în timpul
stagiaturii, l-au pregătit pentru a deveni un bun activist pe tărâmul luptei
naționale. Astfel, Cornel Ardelean se implică în fondarea societății
„Caritatea” (1894) pentru ajutorarea tinerilor învățăcei români din Arad. Este
unul dintre animatorii activităților de la casina română și a Asociației
Naționale arădane pentru cultura poporului român. A fost organizator al
Clubului Național Român din Chișineu Criș. Mai intens a activat, însă, în plan
politic. Apropiat de Mihai Veliciu și Ștefan Cicio-Pop, a fost părtaș la
evenimentele din anii Memorandum-lui (1892-1894), iar după anul 1900
devine un partizan al activismului politic, ca tactică de luptă a Partidului
Național Român din Transilvania. În anul 1901 este membru al clubului electoral
comitatens din Arad. Fiind unul dintre liderii românilor din circumscripția
Chișineu, va contribui la alegerea lui Ioan Russu Șirianu de deputat în Parlamentul
de la Budapesta (1905). În toamna anului 1918 se implică în organizarea
Consiliului Național Român din Chișineu, participând ca reprezentant al
alegătorilor din acest cerc la adunările de la Arad. În 12 noiembrie are loc
adunarea poporală a locuitorilor din Chișineu, în cadrul căreia se constituie
Consiliul Național Român din acest cerc electoral, avându-i în componență
printre alții pe dr. Cornel Ardelean, dr. Dimitri Barbu, dr. Gheorghe
Popoviciu, dr. Sever Popoviciu ș.a. Președintele comitetului de conducere a
fost ales dr. Dimitrie Barbu, Cornel Ardelean fiind desemnat vicepreședinte. Va
fi învestit cu mandat, alături de dr. Romul Veliciu, Sever Miclea și Iustin
Petruțiu să-i reprezinte pe românii din cercul Bătania, comitatul Cenad (azi
Battyonya, în Ungaria). După Unire se implică în activitatea de organizare a
noilor structuri administrative din zonă. La alegerile din noiembrie 1919 va fi
ales senator pentru circumscripția Chișineu Criș în primul Parlament al
României Mari din partea Partidului Național Român. Dr. Cornel Ardelean a
continuat activitatea de avocat în Chișineu până la sfârșitul vieții sale
(1937). S-a implicat în mișcarea economică din ținut. În anul 1935 a susținut
organizarea unui mare congres economic al Ardealului și Banatului pentru
susținerea creditului românesc din aceste regiuni.
Referințe:
Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii.
Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia,
Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003; Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1
decembrie 1918. Mărturii ale
participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005; Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale
de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918, lista publicată în Gazeta Oficială, Sibiu, nr. 1, 1/14
decemvrie 1918; - dspace.bcucluj.ro., accesat 11 noiembrie 2019, ora 20.15. (S. S.)
