Sa implicat total în studierea și găsirea căilor prin care să asigure abordarea modernă a tehnicilor de exploatare cât și relaționarea impecabilă cu echipele de specialitate cu care a avut onoarea să colaboreze. Rezultatele și recunoașterea profesională nu s-au lăsat așteptate, deoarece după primele luni de stagiatură a realizat conceptul ingineresc și punerea în practică a unui sistem inovativ de realizare a procesului de exploatare prin dinamitare a rocilor ce conține minereul de uraniu. A avut o ascensiune rapidă, după această inovație, care a revoluționat sistemul de pușcare a stâncii pentru extragerea minereului de uraniu. Pe baza inovației sale, a pregătirii, coordonării și realizării efective a întregului proces, putem spune că a reușit cea mai mare pușcătură din istoria exploatării, pe baza unei rețele de 1743 de găuri cu conținut de dinamită .
”În 1964, când am luat conducerea, mina de uraniu era pe drojdie și peste cinci-șase ani ar fi trebuit închisă. Eram atunci când Șef al Exploatării Băița. În acele condiții am fost trecut conducător tehnic al minei, dar, cum directorul tehnic era plecat la Petroșani, am preluat toată capacitatea de a-ți putea răspunde, am preluat toată capacitatea de a-ți răspunde, am preluat toată capacitatea producția de la 69 milioane, la 630 milioane tone”.
Din anul 1970 a fost director general al Exploatării Miniere Bihor până în 1990, când se pensionează.
În întreaga sa carieră a căutat să aducă bucuria tuturor colaboratorilor săi pentru efectele inovației, pentru evoluție tehnologică, îmbogățindu-și și portofoliul său profesional cu brevete de invenție pentru o mare de echipamente și tehnici de extra-necesită exploatării miniere. A fost invitat unor școli și instituții de prestigiu din Limoges și Razes pentru diferite cursuri și sesiuni de cercetare și dezvoltare a tehnologiei de nivel înalt în minerit și pregătirea uraniului.
A condus cu profesionalism, cu responsabilitate și respect o instituție apreciată în domeniul strategic al țărilor noastre. Meritele profesionale i-au fost recunoscute la cel mai înalt nivel de conducere al țării, fiind onorate în diferite momente ale carierei sale profesionale cu cinci distincții și medalii pentru creșterea vânzării deosebite în muncă.
Și-a întemeiat la Ștei o familie frumoasă cu doi copii, Dorina și Mircea, care le-a cultivat dragostea de carte, de oameni și de țară. Fiica sa este medic stomatolog iar fiul ia urmat pasiunea, fiind inginer geolog.
Prin tot ceea ce a realizat rămâne în istoria locului drept un om plin de idei, cu o vastă cultură, cu drag de mină și de mineri, fin cunoscător al nevoilor umane ale zonei în care și-a desăvârșit cariera profesională și viața de familie. A moștenit pasiunea creșterii albinelor și cea pentru vânătoare, pasiuni pe care le-a lăsat la rându-i moștenire altor generații. Pașcu Balaci în Cartea de uraniu îl caracteriza: " Un om a viață a fost un tratat despre exploatarea pe viu a uraniului ."
Este, poate, singurul român care a cunoscut ce cantități de uraniu a exploatat Societatea romano-sovietică Sovrom Cuarțit din minele de la Băița (peste 20000 tone). Referitor la incompetența celor care conduceau destinele mineritului în aceea vreme, remarcă cu tristețe: ” Cei de la ministru. Ei au făcut uzina acolo unde au vrut; Ceaușescu stabilise, dar nu dispusese ca amplasarea să fie la Feldioara. El a stabilit doar zona aceea. „Pleava” de atunci ne-a mâncat capul și ni-l mănâncă și azi! Nu altcineva. Rușii? Ei au profitat de prostia noastra! Și nu doar de prostie, ci și de forța lor. Regimul ne-a fost impus, nu l-am aprobat noi. Familia mea a avut 10 hectare de pământ, 2 hectare de vie, 40 de stupi, livadă cum nu era în lume. Pe gratis ni le-a luat regimul impus de ei. Ni le-au dat înapoi? Nici vorbă! Și dacă nu le-ar da, ce-am face? Eu sunt bătrân. Mama are 86 de ani. Cine se apucă să le gospodărească? Și, apoi, acolo, este o fermă extraordinară! So distrugem, so împărțim? Ar fi și mai mare prostia. Vedeți? Am distrus un regim care ne-a luat tot, ne-am apucat și-am construit altul ”...
Referiri : - Simedre, Ioan, Ștei 500 de ani, Monografie , Editura Ex Libris Hoffnung, Ștei, 2003. p. 67, 252; - Mustață, Constantin , Blesteme și lumini , Editura Anotimp, Ștei, 1994, p. 71-75; - Interviu urmași , februarie 2021. (ID)
