Gurbeşti – repere istorice
Gurbeşti – sat al comunei Căbeşti, aşezat de-a lungul Văii Roşiei, cu aproximativ 208 locuitori, conform ultimului recensământ. Prima datare cunoscută a satului Gurbeşti pare a fi din anul 1744 atunci când comunitatea ortodoxă din satele Josani şi Gurbeşti cer pentru repararea bisericii (frecventată de credincioşii din cele două sate) fier de la stăpânul de pământ. Constatăm astfel că vechea biserică de lemn trebuie să fi fost construită cel puţin în secolul XVII, deci satul are o vechime mult mai mare.
Din vremuri vechi şi până-n ziua de azi, bisericuţa de lemn, aşezată pe “Dâmbul Tuchii”, veghează sătucul de pe Valea Roşiei şi este, într-un fel spus, actul de naştere dar şi paşaportul de trecere prin veacuri al satului.
Următoarea menţiune este tot despre Sfântul locaş - episcopul Melentie Kovacs (Covaciu) a văzut biserica în 1752, scriind despre ea „este din lemn acoperită cu şindrilă”. La 1758 episcopul Sinesie al Aradului, vizitează Beiuşul şi 271 de biserici din zonă printre care şi biserica de lemn din Gurbeşti. Aflăm de asemenea că primii copişti de cărţi bisericeşti, moldoveni care au venit în părţile bihorului au lucrat şi în satele Răbăgani, Saca, Josani, Gurbeşti, Topa de Sus .
Datele oferite de conscripţia din 1778, ne arată că satul Gurbeşti alături de Finiş, Nimăieşti, Roşia, Căbeşti, Ceica, Meziad etc., erau satele cu cele mai multe familii, peste100. După datele cunoscute, actuala biserică de lemn din Gurbeşti a fost construită pe locul vechii biserici în anul 1799 şi se afla în proprietatea a două sate, Gurbeşti şi Josani. Ca un arc peste timp, Adunarea Obştească a Satului Gurbeşti a hotărât construirea unui nou lăcaş de cult dar într-o locaţie diferită.
Întâlnirea fiilor satului
Prima Întâlnire cu Fiii Satului Gurbeşti a avut loc pe 11 aprilie a.c. în Duminica Tomii sau Paştele Morţilor, cum se spune în Calendarul Popular, la întâlnire fiind prezenţi peste 300 de cetăţeni, mult peste populaţia actuală a satului.
Manifestarea a început după oficierea slujbei religioase în biserică şi la morminte, în jurul orei 15.00.
Coordonatorul activităţii, gurbeşteanul Viorel Ianc, preşedintele Asociaţiei Avram Iancu Beiuş, a rostit împreună cu întreaga asistenţă „Tatăl Nostru”, după care a dat cuvîntul primarului Comunei Căbeşti, Ioan Lezeu, şi el fiu al satului, care a rostit cuvântul de bun venit adresat tuturor celor care s-au adunat pe platoul de lângă şcoală, la capătul „Uliţei Apii”. „Alături de aceşti oameni am crescut şi eu învăţând să muncesc la munca câmpului sau să îngrijesc turmele de oi, de la ei am învăţat jocul popular, cântecul la fluier, strigăturile la higheghe, purtând cu mândrie costumul popular şi nu de puţine ori sufletul meu a fost alături de bucuriile, necazurile şi suferinţele lor” îmi spunea dl. primar.
În aplauzele mulţimii, un miniexcavator a scos simbolic primele cupe din ceea ce va fi fundaţia noii biserici pe care sătenii au hotărât să o construiască după planurile unei tinere arhitecte locale – Cristina Ianc.
Învăţătoarei Viorica Magda i-a fost decernată Diploma de „Fiică a satului Gurbeşti”, prima persoană din sat care primeşte această distincţie, pentru 34 de ani de activitate neîntreruptă în creşterea şi educarea copiilor gurbeşteni. Primarul Lezeu, el însuşi unul dintre elevii pe care i-a modelat, a descris-o pe d-na Magda ce pe „o a doua mamă, un model de învăţătoare, dacă ar fi mai mulţi oameni ca dânsa generaţiile ar creşte cu mult bun simţ şi respect”.
Profund emoţionat, Viorel Ianc a prezentat cartea „Gurbeşti – vatră de istorie”, un documentar realizat de domnia sa împreună cu soţii Mirela şi Gheorghe M. David special pentru acest eveniment precum şi numărul 1 al „Ziarului de Gurbeşti”, foaie de suflet cu apariţie lunară, scrisă de săteni pentru săteni şi nu numai, editată prin grija Primăriei Comunei Căbeşti şi a Asociaţiei Avram Iancu Beiuş, tipărită pe hârtie dar putând fi accesată şi pe Internet.
A urmat spectacolul artistic care a fost deschis de surorile Mariana şi Simona Tomele. În continuare tinerele vlăstare de la Grădiniţa din Gurbeşti au prezentat un montaj literar artistic. Elena Şerb, Paula Lezeu, Ionel Ienciu, Sebastian Hahău şi instrumentiştii Sebastian Lucuţa – vioară şi Samirel Domba – sax au interpretat melodii populare şi de petrecere. Ca la orice întâlnire între bihoreni, nu au lipsit pălinca, „boţii” şi vioara cu goarnă (higheghea). Dansul şi voia bună au ţinut până spre orele 23.00
Simion Suciu
