IOAN BUTEANU
Politica şcolară a statului dualist prin Legea din 1883 şi apoi
modificarea ei pe baza articolului 30 din acelaşi an, va determina şi unele schimbări
la gimnaziile româneşti care îşi păstrau încă caracterul confesional. Astfel,
limba maghiară trebuia să se înveţe în mai mare măsură ca până atunci. “Ca o
reacţie imediată la intrarea în vigoare a acestui articol de lege şi a planului
de învăţământ modificat, conducerea celor trei şcoli româneşti de tradiţie din
Transilvania, din Blaj (înfiinţată în 1754), Beiuş (1828) şi Năsăud (1863) iau
iniţiativa convocării unei conferinţe a delegaţilor corpurilor profesorale…
Conferinţa va fi convocată la Blaj în zilele de 8 – 11 aprilie 1885… La
conferinţă participă alături de directorii celor trei gimnazii Ioan Antonelli
de la Blaj, Petru Mihuţiu de la Beiuş şi Ioan Ciocan de la Năsăud şi câte trei
profesori de diferite specialităţi pentru a putea discuta cât mai multe
probleme prevăzute în program… Reprezentanţii profesorilor prezenţi erau de la
Blaj –Ioan German, Alexandru Uilăcan şi Iosif Hossu, de la Beiuş –Teodor Roşu,
Ioan Buteanu şi Vasile Leşianu iar de la
Năsăud – Maxim Pop, dr. Paul Tanco şi dr. Artemiu Alessi. Dintre aceştia
majoritatea au fost profesori cu renume, cu o bogată activitate didactică,
cultural ştiinţifică şi luptători pentru drepturile naţionale… Cu o activitate
meritorie şi vastă se va distinge profesorul, Ioan Buteanu de la gimnaziul beiuşan…
Poseda o vastă cultură literară şi istorică, calităţi ce au adus liceului un
nou avânt…” (Căluşer, Iudita. Un moment semnificativ din relaţiile… În:
Crisia (Oradea). An. 8, 1978, p. 417.
Scrieri: - Istoria literaturii maghiare până la 1500, după
Toldy. Gherla, Imprimeria Aurora, 1885;
- Gramatica limbei române. Lucrată pe baze sintactice de… Gherla, Imprimeria
Aurora, 1887; - Stân’a de Vale. Cu o privire scurtă la Regiunea munţilor
Bihoreni de… Gherla, Imprimeria Aurora,
1887; - Câteva observaţii la chestiunea ortografiei; - Cuvânt rostit cu ocaziunea jubileului de 50
de ani de preoţie a episcopului Mihail Pavel;
- Cuvânt rostit la festivitatea jubiliară, organizată de tinerimea şi
corpul profesoral din prilejul activităţii de 40 de ani a prof. Gheorghe M.
Marinescu; - Despre u final şi jumătăţit; - O privire fugitivă asupra trecutului
institutului nostru; - Păreri despre
propunerea limbilor străine; - Sistema
divizibilităţii numerelor; In: Programa Gimnaziului superior Greco-catolic
Beiuş dintre anii 1876 – 1887 şi anul 1902.
TEODOR NEȘ
Profesor, publicist. Credem că cea mai
bună prezentare a propriei vieţi şi-o face însuşi Teodor Neş; "M-am
născut la 26 martie 1891 în comuna Mădăras sat de lângă Salonta - Bihor… Ca cel mai mic din familie scris-cititul l-am
învăţat pe lângă fraţii mei mai mari. La vârsta de 11 ani, sfătuit de
învăţătorul din comună, am urmat clasa a 4-a la şcoala primară reformată din
Salonta, în limba maghiară. Am continuat aici şi clasele gimnaziale în anii
1902 - 1906 fiind mereu premiat. Clasele 5-8 (1906 - 1910) le-am urmat la
liceul din Beiuş. În Salonta am trăit cu merinde de acasă. În Beiuş am trăit
din meditaţii. În clasa a V-a am meditat pentru casă-masă, pe colegul Bathory
Zoltan; în clasa a VI-a bolnav cu pleurezie şi temperatură, am meditat în
camera neîncălzită pe colego Eleonora Ciurdaru căsătorită în Debreţin; în
clasele 7-a şi 8-a am meditat pentru
casă masă pe Muckenhaupt Iosif. Am fost premiant în toate clasele. La examenul
de maturitate comisia, fără nici o deliberare, mi-a înmânat un galben de 20
coroane, fapt unic în istoria liceului. Universitatea am urmat-o în Budapesta
(1910-1914) ca membru al colegiului
Eotvos, fiind bursier al "Fundaţiei Gojdu". După terminate
studiilor am fost reţinut ca asistent de Eotvos Lorant profesor de fizică
experimentală pentru măsurări geofizice, pe traseul Nagykoros - Valea lui
Mihai, unde ne-a prins izbucnirea primului război mondial. În anii 1914 - 1919
am făcut războiul mondial pe frontul din Bosnia-Herzegovina şi Italia (Isonzo -
Tolmino)… apoi am trecut în armata
română… În tranşee, între ofensive, am învăţat diferite limbi: italiana,
engleza şi am încercat să cunosc structura unor limbi orientale: turca, persana
etc. La Belgrad învăţasem limba sârbă. Limba germană o învăţasem în liceu, iar
franceza la colegiul Eotvos… În 1918-1919 am activat în plasa Tinca ca
propagandist pentru alipirea Ardealului la România fapt care mi-a adus
arestarea în martie 1919. După o săptămână însă prefectul de Oradea era Katz
Bela la intervenţia zecilor de ţărani veniţi cu căruţele din Mădăras la Oradea,
am fost eliberat… Activitatea de profesor am început-o în septembrie 1919 la
Gimnaziul real de stat din Oradea… am plecat la Liceul "Andrei Şaguna" din Braşov, unde am
fost solicitat la sugestia prietenului Ilie Cristea… Aici la îndemnul lui
Axente Banciu şi Ilie Cristea, am început să public… În anii 1923 - 1928 am
funcţionat la Liceul "Emanuil Gojdu" din Oradea. Ca director am
promovat, prin toate mijloacele, prin cuvinte şi fapte, completarea instrucţiei
teoretice a elevilor prin lucrări practice…
Ca membru în expediţia de
măsurări geografice… am făcut măsurări geomagnetice… În revista "Cele Trei Crişuri" din Oradea am publicat o serie de articole
despre problemele actuale ale fizicii…
În revista "Cele Trei Crişuri pentru popor" din 1925, 1926 am
publicat articole despre Tainele cerului…
Am colaborat la Gazeta
Transilvaniei (Braşov, 1922/1923) şi
Societatea de mâine (Cluj, primele numere) cu articole de ştiinţă
popularizată. Ca profesor la Braşov, la cererea scriitorului Lucian Blaga, am
revizuit şi adăugit manualul de fizică al lui Tit Liciu Blaga, fost profesor la
liceul din Braşov şi căzut pe câmpul de luptă în primul război mondial.
Manualul, ediţia a II-a, poartă pe copertă şi numele meu. Ca profesor
(1923-1925) şi director (1925-1938) al liceului din Oradea, am publicat
Anuarele liceului pe anii 1925-1938 cu studio legate de viaţa şcolară şi de
istoricul liceului. Am fost colaborator al revistei Familia, care milita pentru înţelegerea româno-maghiară. Am făcut
parte din Grupul Familia alături de Ioan Agârbiceanu, Alexandra Dima, Victor
Eftimiu, Emil Isac, Ovidiu Papadima, Octav Şuluţiu etc. Ca inspector general am
publicat mult în revista ministerului
Şcoala românească, inspirat din experienţa mea şcolară, la catedră, ca
director de liceu, de pe teren. În anii 1945-1947 scrisul l-am înlocuit cu
discuţii verbale în cadrul şedinţelor sindicale pe Capitală, ţinute la Liceul
Spiru Haret în fiecare sâmbătă…" (Vasilescu, Stelian. Oameni din Bihor… p.
372-376). A fost preşedintele Astrei bihorene, calitate în care în multe
duminici împreună cu corul liceului se deplasa la sate şi ţinea conferinţe. A fost
preşedintele "Casei Naţionale" din Bihor, susţie periodicele din
Bihor, a înfiinţat Universitatea liberă "Emanuil Gojdu" care de la
înfiinţare în 1926 a colaborat cu bune rezultate până în 1937 cu
"Extensiunea universitară din Cluj". A fost unul dintre cei mai
importanţi animatori ai vieţii culturale bihorene. Pe lângă periodicele amintite mai colaborează la Legea Românească,, Gazeta de Vest, Astra
Bihariei, Ţara Visurilor noastre, din Oradea, Societatea de mâine (Cluj), Noua
revistă şcolară (Bucureşti) şi altele. A trecut in nefiinta la 29 mai 1975 si este inmormantat in cinitirul Bellu din Bucuresti.
Dintre
scrieri:
- Liceul de băieţi din Oradea. Oradea,
1929; - Anuarul Liceului "Emanuil
Gojdu" din Oradea. 1926/7-1927/8; - Tâlcul notelor în liceu. Oradea, 1933; - În memoria prof. Constantin
Pavel. În: Gazeta de Vest (Oradea). 20 mar. 1935; -
Oameni din Bihor 1848-1918. Oradea, 1937; - Neş, T. 1 Decembrie 1918, În:
Legea Românească (Beiuş). An. 23,
Nr. 23 – 24, 1 – 15 dec. 1943, p. 214 - 216; - Folosirea şi păstrarea materialului
didactic. Bucureşti, Vol. 1, 1958; Vol. 2,
1963 ( în colaborare cu A. Negulescu); - Monografia Liceului
"Emanuil Gojdu" la 50 de ani. Oradea 1971; - A doua carte despre
Oameni din Bihor. Oradea, 1979.
Referiri: - Cociu, Ana. Lucreţia Suciu Rudow. În:
Contribuţii culturale Bihorene.
Oradea, Comitetul pentru Cultură şi Educaţie Socialistă al judeţului
Bihor, 1974, p. 266. - Comunicări susţinute la sesiunile închinate
semicentenarului unirii Transilvaniei cu România (Oradea 1960)… p. 84; -
Crăciun, Corneliu. Sub destinul care arde Ioan Buşiţia… p. 39, 46, 47, 123; -
Fanache, V. “Gând românesc” şi epoca sa
literară… p. XXIV, nr. 647, 1156; - Faur, Viorel.
Contribuţia publicaţiei orădene Lucrări ştiinţifice la reconsiderarea istoriei
locale. În: Crisia (Oradea). An. 10, nr. 10, 1980. p.
321-352, p. 344; - Faur, Viorel. Cultura românilor din Bihor… p. 9, 17, 58, 97,
101, 104, 139, 145; - Faur, Viorel. - Istoricul cercetării manifestărilor
memorandiste în Bihor. În: Crisia (Oradea). An. 18, nr. 18, 1988, p.
423-425, p. 424; - Faur, Viorel. Viaţa politică a românilor bihoreni
(1849-1919)… p. 7, 10, 51, 52, 72, 105,
109, 123, 147, 152, 163, 158; - Faur, Viorel şi Apan, Mihai. Manifestări politice ale populaţiei româneşti
din Bihor între 1870-1905. În: Crisia (Oradea). An. 14, nr. 14, 1984, p.
53-61, p. 56, 58; - Istorie financiar-bancară. Studiu asupra băncilor din
Transilvania (1867-1918). Vol. 1. Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1996, p. 119,
127, 136, 138; - Lenghel, Ioan. Contribuţiuni la cunoaşterea Casinei române din
Beiuş. În: Contribuţii culturale bihorene… p. 71-94, p. 83; - Mihoc, Blaga. Valenţele
emancipării. Blaj, Editura Logos ’94, 2004, p.103; - Tripon, A. Almanahul Crişanei… p. 417; - Vasilescu,
Stelian. Oameni din Bihor… p. 372. (I. I.)
IACOB LAZĂR
Profesor,
publicist. Născut la 28 martie 1884 în
Peştiş, jud. Bihor. A decedat la 13
decembrie 1951 în Bucureşti. Clasele primare le face la Şcoala confesională din
Peştiş şi Şcoala reformată din Aleşd. Studii secundare la Beiuş, bacalaureatul
îl trece în anul 1902. Studii superioare teologice la Institutul Teologic din
Arad şi Facultatea de Teologie din Cernăuţi. În anul 1908 obţine titlul de
doctor în teologice cu cel mai înalt calificativ. În anul 1910, este numit,
prin concurs, profesor la Institutul Teologic din Arad afirmându-se ca teolog
şi pedagog deosebit. La 18 aprilie 1910 este hirotonit diacon, iar în 1920 ca
preot de către episcopul Ioan I. Papp al Aradului. Face parte din elita
intelectuală care a luptat pentru împlinirea Marii Uniri. O vreme a făcut parte
din redacţia ziarului “Românul”, unde multe dintre articolele sale le semnează
cu iniţialele “li”. Majoritatea articolelor publicate aici au fost gândite,
scrise şi publicate spre a servi cauza Unirii cele Mari. A mai colaborat la: Biserica
Ortodoxă Română; Biserica şi şcoala (Arad); Cele Trei Crişuri, Legea Românească (Oradea); Telegraful Român (Sibiu); Tribuna
şi Tribuna poporului (Arad) şi altele A fost delegat cu credenţionar la Marea Adunare Naţională de
la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. După
înfăptuirea Marii Uniri ţşi continua activitatea la catedră şi cea de
cercetare. Între anii 1921 - 1934 a fost profesor la Academia de Drept din
Oradea, fiind chiar decan pentru o perioadă de doi ani (1925 - 1927). Se
transferă apoi la Universitatea din Cluj unde ţine cursuri din 1934 până în
1938, când trece profesor la Facultatea de Teologie din Bucureşti până la
pensionare care survine în annul 1948. În afara activităţii didactice, de
cercetare şi cea de publicist este şi autorul unui însemnat număr de volume
printre care amintim: - Regimul cultelor în România întregită. Oradea,
1933; - Cultul catolic în România. Concordatul cu Vaticanul. Oradea, 1933; -
Politica Scaunului Papal. Cluj, 1936; - Biserică dominantă şi egală
îndreptăţire a cultelor. Arad, 1936. Peste tot unde a funcţionat a militat şi a acţionat în sprijinul
întăririi conştiinţei naţionale a românilor, organizând şi susţinând numeroase
conferinţe şi expuneri, manifestaţii antirevizioniste, activităţi în sprijinul
unificării vieţii românilor de dincoace şi de dincolo de Carpaţi în lumina
Hotărârii de la Alba Iulia.
Referiri: - Mărgineanu, Ion. Oameni din Munţii Apuseni.
Început de dicţionar fără sfârşit…p. 264; - 1918 la români. Documentele unirii.
Unirea Transilvaniei cu România. 1 Decembrie 1918. Vol. 7, 8…p. (8) 34, 35; -Tripon, A. Almanahul Crişanei. Judeţul Bihor…p. 399; -
Vasilescu, Stelian. Oameni din Bihor… (I. I:)
