Teatrul Regina Maria anunţă cu regret că actriţa Alla Tautu a plecat înspre cele veşnice. Întregul colectiv al Teatrului din Oradea e copleşit de durere şi este alături de toţi cei care au iubit-o.

 

Data şi locul naşterii: 30.10.1929, Orhei, Republica Moldova

Data și locul morții: 5 aprilie 2013, Oradea

Studii: Institutul de Teatru Bucureşti, clasa prof.Nicolae Bălţăţeanu

Căsătorită cu regizorul Corneliu Zdrehuş, au avut doi copii: Cristina, azi doctor în psihologie, cadru didactic la Facultatea de Psihologie Oradea, şi Claudiu, medic la Cluj-Napoca. La mulţi ani după moartea soţului, s-a recăsătorit cu general avocat Virgil Nichi, având o căsnicie armonioasă.

A crescut într-o familie de intelectuali înstăriţi, având o copilărie fericită la moşia desprinsă parcă din scrierile lui Turgheniev, de la Orhei. De mică a avut ocazia să vadă filme cu Shirley Temple şi să joace în mici scenete „puse în scenă” de bunica ei, pe mica scenă improvizată în grădina casei.

A absolvit Liceul Teoretic din Dej, apoi a urmat Institutul de Teatru, clasa Nicolae Bălţăţeanu. În anul III de facultate s-a căsătorit cu colegul ei, Corneliu Zdrehuş, viitor regizor.

Mai rar ca o actriţă să debuteze într-un teatru şi să rămână fidelă  vreme de aproape patruzeci de ani. Recent, la împlinirea vârstei de optzeci de ani, la festivitatea în cadrul căreia i-au fost omagiate talentul, dăruirea, fidelitatea faţă de instituţie, dragostea pentru scenă, actriţa a mărturisit, emoţionată, că a iubit enorm profesia de actor, a respectat mereu scena şi a avut un imens respect pentru regizor, pe care-l socoteşte principalul autor al unui spectacol, „singurul în măsură să aibă o viziune integratoare asupra spectacolului”. Dealtfel, soţul ei, regizorul Corneliu Zdrehuş, a confirmat pe deplin aceste convingeri. Ea a jucat peste o sută de roluri de mare sau mică întindere, Interpretate însă cu aceeaşi rigoare, sensibilitate şi dăruire. De asemenea, actriţa a participat de multe ori la spectacole de poezie, ea însăşi realizând, în stagiunea 1968/1969 un foarte frumos şi apreciat recital bilingv Baudelaire, însoţit de muzica originală semnată de Gheorghe Vilan, şi îndrumată regizoral de Szombati Gille Otto. Interpretând cu aceeaşi seriozitate şi responsabilitate personaje episodice sau chiar figuraţie în spectacole ca: „Amadeus” de Peter Shaffer, „O scrisoare pierdută” de I.L.Caragiale, „Omul care…” de Horia Lovinescu, „Bomba zilei” de Ben Hecht şi Charles McArthur, de pildă, actriţa a fost conştientă că e parte importantă dintr-un tot, aşa că a oferit personajelor greutatea şi strălucirea necesare. Actriţă din linia întâi a trupei orădene, Alla Tăutu a interpretat, remarcabil, nu puţine personaje de mare importanţă din dramaturgia românească şi universală, tragedii, drame, comedii, iată câteva exemple: Hecuba (ţinută majestuoasă, tragică) – „Războiul Troiei nu va avea loc” de Jean Giraudoux, Doamna (blândă, înţelegătoare) – „Noapte albă” de Mircea Bradu, dar şi O săteancă în „Satul blestemat” a aceluiaşi Mircea Bradu. A fost aplaudată şi în roluri de succes, ca: Doamna Baker (cu aere de mamă supergrijulie) în „Numai fluturii sunt liberi” de Leonard Gershe, Coana Sofica (vioaie, simpatică) în „Muşcata din fereastră” de V.I.Popa, Madame Durand în „Floare de cactus” de Barillet şi Grédy, şi Maria (caldă, tandră) în spectacolul „Apus de soare” de B.St.Delavrancea. În tinereţe a jucat-o pe Miza, iar la maturitate pe Dacia în spectacolul „Titanic vals” de Tudor Muşatescu. A colaborat admirabil cu regizorul Sergiu Savin, sub bagheta căruia a creat câteva roluri greu de uitat, ca de exemplu Lilla în „Dictatorul” de Al.Kiriţescu, cu Szombati Gille Otto (Procuroarea în „Procesul Adam şi Eva” de Rudi Strahl), cu Alexandru Colpacci (Stela în „Balconul” de D.R.Popescu), cu Alexandru Darie („Zece hohote de râs” de Tudor Popescu).

Într-un interviu, Alla Tăutu spunea frumos, că „actorii îmbătrânesc sufleteşte mai încet decât alţii”.

Dumnezeu sa o odihneasca!