marți, 11 februarie 2014

PARTENIE COSMA



  
Avocat, om politic şi de cultură, economist ( născut în 12.02.1837, Beiuş, jud. Bihor – decedat în 22.09.1923 la Sibiu ). Ca mai toţi contemporanii săi a desfășurat o activitate complexă, fiind una dintre cele mai reprezentative figuri ale Beiuşului, Ţării Beiuşului, Bihorului, a Ardealului secolului al XIX-lea, fiind printre cei mai de seamă luptători pentru libertate națională, dreptate socială şi progres.
Studii primare şi secundare la Beiuş, universitare la Arad (trei trimestre de teologie) şi Budapesta, unde urmează dreptul, specializându-se în dreptul comercial şi cambial. În timpul studiilor de la Budapesta lucrează în biroul avocațial al lui Emanuil Gojdu. A fost ziarist și publicist colaborând la « Telegraful Român », « Concordia », etc. Întors în Beiuş, episcopul greco-catolic de Oradea, Vasile Papp Szilaghi, îl numeşte avocat domenial, funcţie în care va rămâne  9 ani. Este iniţiatorul și organizatorul a numeroase forme şi modalităţi de desfăşurare a activităţii cultural-politice, în sprijinul realizării idealului naţional al românilor. Astfel, este iniţiatorul constituirii Casinei române. Urmare a aprecierii de care se bucură activitatea sa în rândul beiuşenilor, aceştia îl aleg trei legislaturi la rând.  1872-1881  - deputat în parlamentul de la Budapesta, unde, în permanenţă apără interesele naţionale ale românilor, se bate pentru păstrarea limbii române în şcolile româneşti din Ungaria.  Joacă un rol important în crearea, în 1881 (prin unificare) a P.N.R., ceea ce îl impune ca primul lui preşedinte. A desfăşurat o laborioasă activiatea pe linie bisericească, şcolară şi culturală, ceea ce I-a atras şi numele de « mitropolitul laic al bisericii ortodoxe ». În mai 1876, Partenie Cosma se stabileşte la Sibiu, fiind numit la banca « Albina ».  În mai 1877 este cooptat membru în directoratul băncii, devenind în scurt timp director executiv, funcţie în care dă dovadă de o deosebită capacitate de conducere şi organizare în domeniul financiar-bancar, fiind considerat « guvernator » al sistemului financiar-bancar românesc din Transilvania. Prin bancă, desfăşoară şi o bogată activitate caritabilă pentru studenţi. Asigură masa pentru 50 de studenţi arabi merituoşi la învăţătură şi burse de studii pentru un important număr de studenţi fără posibilităţi, dar cu bune rezultate la învăţătură.
          Desfăşoară o importantă activitate publicistică în domeniul economico-financiar : « Cestiunea agrară în dieta Ungariei » (Bucureşti, 1880), « Datele referitoare la regularea de posesiuni în Transilvania şi părţile adnecse » (Sibiu, Tipografia Arhidiecezană, 1886), « Răscoala ţărănească în România » (Sibiu, Tipografia Arhidiecezană, 1907), « Apelu către publicu românu » (Gherla 1881), « Discurs ţinut la deschiderea expoziţiei de la Sibiu » (Braşov, 1881)  şi alte numeroase articole publicate în Telegraful Român, Gazeta Transilvaniei, Tribuna, Românul, Amicul familiei, Luceafărul, Observatorul (Sibiu), Revista economică (Sibiu), Calendarul Bihorului (Beiuş), Calendarul poporului (Sibiu) etc.

Ioan Igna, Simion Suciu


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu