Studii primare şi secundare la Beiuş, universitare la
Arad (trei trimestre de teologie) şi Budapesta, unde urmează dreptul,
specializându-se în dreptul comercial şi cambial. În timpul studiilor de la
Budapesta lucrează în biroul avocațial al lui Emanuil Gojdu. A fost ziarist și
publicist colaborând la « Telegraful Român »,
« Concordia », etc. Întors în Beiuş, episcopul greco-catolic de
Oradea, Vasile Papp Szilaghi, îl numeşte avocat domenial, funcţie în care va
rămâne 9 ani. Este iniţiatorul și organizatorul a numeroase forme şi modalităţi de desfăşurare a activităţii
cultural-politice, în sprijinul realizării idealului naţional al românilor.
Astfel, este iniţiatorul constituirii Casinei române. Urmare a aprecierii de
care se bucură activitatea sa în rândul beiuşenilor, aceştia îl aleg trei
legislaturi la rând. 1872-1881 - deputat în parlamentul de la Budapesta,
unde, în permanenţă apără interesele naţionale ale românilor, se bate pentru
păstrarea limbii române în şcolile româneşti din Ungaria. Joacă un rol important în crearea, în 1881
(prin unificare) a P.N.R., ceea ce îl impune ca primul lui preşedinte. A
desfăşurat o laborioasă activiatea pe linie bisericească, şcolară şi culturală,
ceea ce I-a atras şi numele de « mitropolitul laic al bisericii
ortodoxe ». În mai 1876, Partenie Cosma se stabileşte la Sibiu, fiind
numit la banca « Albina ». În
mai 1877 este cooptat membru în directoratul băncii, devenind în scurt timp
director executiv, funcţie în care dă dovadă de o deosebită capacitate de
conducere şi organizare în domeniul financiar-bancar, fiind considerat
« guvernator » al sistemului financiar-bancar românesc din
Transilvania. Prin bancă, desfăşoară şi o bogată activitate caritabilă pentru
studenţi. Asigură masa pentru 50 de studenţi arabi merituoşi la învăţătură şi
burse de studii pentru un important număr de studenţi fără posibilităţi, dar cu
bune rezultate la învăţătură.
Desfăşoară o importantă activitate publicistică în domeniul
economico-financiar : « Cestiunea agrară în dieta Ungariei »
(Bucureşti, 1880), « Datele referitoare la regularea de posesiuni în
Transilvania şi părţile adnecse » (Sibiu, Tipografia Arhidiecezană, 1886),
« Răscoala ţărănească în România » (Sibiu, Tipografia Arhidiecezană,
1907), « Apelu către publicu românu » (Gherla 1881), « Discurs
ţinut la deschiderea expoziţiei de la Sibiu » (Braşov, 1881) şi alte numeroase articole publicate în
Telegraful Român, Gazeta Transilvaniei, Tribuna, Românul, Amicul familiei,
Luceafărul, Observatorul (Sibiu), Revista economică (Sibiu), Calendarul
Bihorului (Beiuş), Calendarul poporului (Sibiu) etc.
Ioan Igna, Simion Suciu
