sâmbătă, 14 februarie 2015

LA MULȚI ANI, DOINA CORNELIA SĂLĂJAN!



SĂLĂJAN, Doina- Cornelia*: Scriitoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România. S-a născut la 14 februarie 1936 în Beiuş, judeţul Bihor. Este fiica Margaretei (născută Nagy) şi a lui Vasile Sălăjan. Studiile secundare le face la Oradea. Studii secundare la Oradea (1950-1952) şi, după o întrerupere, la Liceul „Gh. Lazăr" din Bucureşti, absolvit târziu, în 1961. Frecventează cursurile Şcolii de Literatură „M. Eminescu" (1952-1954) şi pe cele ale Facultăţii de Filologie bucureştene (1965-1970). Debutul său în literatură are loc în anul 1951. "… este vorba de un dublu debut în  Crişana la 8 decembrie 1951, unde apăreau versurile cu titlul  "Zoia" prefaţate de următoarea notiţă (scrisă de mine s.v.) "Autoarea acestui fragment este elevă în anul III a Şcolii Pedagogice nr. 1 din Oradea. Membră a cenaclului literar din Oradea, a publicat pentru prima oară în nr. 11/1951 al Almanahului Literar din Cluj. Revista clujeană ajungea în mâinile cititorilor chiar în zilele în care  Crişana a publicat cele de mai sus..." 
Numele Doinei Sălăjan a apărut mai repede (şi de mai multe ori) în paginile ziarului, printre  altele şi la 10 oct. 1951 când se arăta că la un concurs literar orădean ea a împărţit premiul II cu prof. Eugen Groza (unul din principalii îndrumători de atunci al cenaclului nostru, alături de Traian Blajovici), precum şi la 16 ianuarie 1952, când era semnalat faptul că Doina Sălăjan a tradus în limba maghiară schiţa "Petiţiune" a lui Caragiale… La propunerea conducerii cenaclului literar, a fost selectată pentru Şcoala de literatură "Mihai Eminescu", a cărui studentă a devenit… La 21 de ani era autoarea a  a două volume de versuri: Despre copilărie şi Confidenţe. Toată lumea literară îi prevedea un viitor de excepţie ceea ce, nu din vina ei, nu s-a întâmplat. Iată au trecut peste 45 de ani de atunci şi nu şi nu cred că ne-am revăzut de mai mult de 5 ori. Nu la lansări de cărţi, ci în birouri (la Uniunea Scriitorilor) unde era o simplă funcţionară. Am în faţă săptămânalul "Dilema", nr. 127 din din 16-22 iunie 1995. Sub genericul "Scene din viaţa unei persoane demascate" toată pagina 16 este ocupată de un interviu acordat de Doina Sălăjan ziaristei Tita Chiper. Răspunsurile scriitoarei sunt zguduitoare. În octombrie 1956 D. S.  şi-a manifestat simpatia faţă de "contrarevoluţia" de la Budapesta, ceea ce i-a adus mari necazuri. Făcea parte dintr-un grup - Labiş, Florin Mugur, T. Mazilu,  R. Cosaşu, Lucian Raicu, Andriţoiu, nume care de-acum erau certitudini ale literaturii noi… Aflată sub supraveghere, în 1958 a fost "demascată" ca "duşman de clasă". Nouă ani nu a avut dreptul să publice cărţi. În această situaţie rămâne şi fără loc de muncă, şi, după foarte multe insistenţe şi audienţe primeşte mai multe locuri de muncă  ca muncitor necalificat. "… 
În  1962 a fost chemată la Uniunea Scriitorilor şi trimisă în Deltă să scrie un reportaj, care nu a apărut. Apoi, în 1968, a fost reprimită în Uniunea Scriitorilor (am uitat să spun că fusese eliminată de aici),iar Manea Mănescu i-a răspuns: "Tocmai de aceea vă primiţi înapoi toate drepturile. Cer scuze pentru ceea ce vi s-a întâmplat". În 1968 devine funcţionar, până la ieşirea la pensie, în 1983, apoi secretar literar al Uniunii Scriitorilor. Drama … n-a încetat nici după decembrie 1989. Un idiot i-a spus că-n anii '90 ea - marea poetă Doina Sălăjan - nu are dreptul la opinie asupra prezentului deoarece a făcut parte dintre scriitorii care, pe vremuri, "au întins mâna la comunişti". Incredibil !. Nu ştiu ce face astăzi, în 1999, Doina Sălăjan, la cei 65 de ani ai ei…  În încheiere dau lista incompletă, cu volumele Doinei Sălăjan: Confidenţe şi Despre copilărie, 1957; - Versuri, 1967; - Transfigurări, 1969; - Umbra faptei, 1973; - Smalţuri; 1977; - Amintirea miresmelor, 1979; - Smalţuri, Bucureşti, 1979; - Sanctuar tulburat, 1986. ( Vasilescu Stelian. Omeni din Bihor… p. 396 - 400).

Traduceri
- Horvath Imre, Taina apei, Bucureşti, 1958.   http://www.crispedia.ro/

Referiri - Mărgineanu, Ion. Oameni din Munţii Apuseni. Început de dicţionar fără sfârşit… ; - Vasilescu, Stelian. Oameni din Bihor -dicţionar sentimental- Vol. 1… p. 243, 396; 
Ioan Igna, 2004