BREDICEANU, Coriolan**: Cunoscut om politic şi
de cultură, scriitor. (Pseudonim: Nips, Spin).
A fost membru în consiliul județean din Caraș-Severin, membru al
comitetului central al Partidului Național Român (PNR) (1881 - 1892), deputat
în dieta Ungariei ca ales de Oravița. A făcut parte în diferite organizații
culturale române și a luat apărarea în procese politice intentate mai multor
ziare și oameni politici români din Ungaria și Transilvania. Brediceanu l-a
sprijinit financiar si moral pe inventatorul Traian Vuia, încă din tinerețea
acestuia, la realizarea primului aeroplan românesc. Născut la 23 decembrie 1849,
în Lugoj. Şcoala primară a terminat-o la
Lugoj, studiile secundare la Arad şi Beiuş, iar studiile superioare de drept la
Pozsony (Bratislava) şi Budapesta. Odată terminate studiile se întoarce la
Lugoj unde se stabilește definitv până la sfârșitul vieții. Aici deschide un cabinet de
avocatură și în scurt timp se remarcă pentru modul în care ia partea țărănimii
în procese pe care cei mai mulți avocați refuzau să le preia. Brediceanu însă
nu lua bani celor care nu aveau bani să-i plătească onorariul. În 1896 a luat
partea țăranilor din Mehadia sau a minerilor din Ciclova Montană în procese
intentate de autoritățile maghiare. Brediceanu a luat apărarea și unor
intelectuali, scriitori și ziariști persecutați de autoritățile maghiare pentru
criticile aduse acesteia și pentru exprimarea în favoarea românilor. Pe front
politic, Brediceanu se implică tot mai mult în apărarea drepturilor românilor
și în 1894, la Cluj, se alătură unui corp de 30 de avocați care iau apărarea
memorandiștilor din Comitetului central al Partidului Național Român, din care
făcuse și el parte. Un an mai târziu, la Timișoara, Brediceanu ia apărarea lui
Valeriu Braniște, important cărturar al vremii și redactor al ziarului
Dreptatea. Acestuia îi erau intentate nu mai puțin de 74 de procese, pentru tot
atâtea articole scrise în ziarul Dreptatea, în care ataca guvernul de la
Budapesta. Procesul a stârnit foarte mult interesul opiniei publice, însă în
ciuda apărării lui Brediceanu, Braniște a fost condamnat la doi ani de
închisoare. Brediceanu a plătit însă cauțiunea de 5.000 de forini pentru
eliberarea acestuia. Datorită popularității acumulate, Brediceanu este ales în
1906 ca reprezentant al poporului în dieta maghiară, în două circumscripții. A
fost membru al mai multor societăţi şi asociaţiuni culturale printre care Astra
şi Societatea pentru fond de teatru românesc şi în societăţi locale, făcând
parte dintre organizatorii şi realizatorii vieţii culturale locale. A colaborat
la mai multe periodice printre care: Almanahul ilustrat al ziarului
“Adevărul” (Bucureşti); Calendarul “Minervei” (Bucureşti); Calendarul
Partidului Naţional Român din Transilvania şi Ungaria (Arad); Calendarul
poporului (Sibiu); Calendarul “Poporului român” (Budapesta); Calendarul “Românului” (Caransebeş) etc. a scris piese de teatru:
(Lecuit; Bunii bătrâni) , monologuri: (Niţă Panjen; Barbu Lăutaru); nuvele. A încetat din viaţă la 7 februarie
1909, Lugoj.
Scrieri: - Fira, nuvelă din popor. Lugoj, 1913; Piatra credinţei. Ediţia 2 – a
Lugoj, 1913; Piatra credinţei.
Ediţia 3-a. Sibiu, Tipografia Asociaţiunii, 1917. - Fira. Nuvelă din
popor. În: Calendarul "Românului"
(Caransebeş). An. 12, nr. 12, 1912, p. 71-78; - Sociologie. În: Gazeta Transilvaniei (Braşov). An. 71,
Număr jubiliar, iunie 1908, p. 76 – 77; - Gazetei Transilvaniei. - Clubul deputaţilor naţionalişti din
Budapesta: … Coriolan Brediceanu… În:
Gazeta Transilvaniei (Braşov). An. 71, Număr jubliar, iunie 1908, p. 47;
- Niţă Panjen (Monolog); - Bunii bătrâni
(Teatru); - Barbu Lăutaru (Monolog); - Lecuit (Teatru).
Referiri: - [Coriolan Brediceanu]. In:
Luceafărul (Budapesta). An. 8, Nr. 2, 1909; - Izverniceanu, D. Pagini din istoria
Banatului şi scriitori bănăţeni.
In: Arhivele Olteniei (Craiova).
An. 4, Nr. 17, 1925; - Cosma, A. Bănăţeni de altă dată. Timişoara, Tipografia
Unirea română, 1933, p. 70 – 72; - Iorga, Nicolae. Oameni cari au fost. Vol. 1…
p. 302 – 303; - Iorga, Nicolae. Orizonturile mele. O viaţă de om aşa cum a
fost. Bucureşti, 1972, p. 404, 405; - Suciu, I. D. Literatura bănăţeană de la
început până la Unire ( 1582 – 1918 ). Timişoara, Editura Astra, 1940; -
Straje, Mihail. Dicţionar de pseudonime, alonime, anagrame, asteronime,
criptonime ale scriitorilor şi publiciştilor români. Bucureşti, Editura Minerva, 1973; - Bocu,
Sever. Drumuri şi răscruci. Vol. 1-2.
Timişoara-Bucureşti, f. e., 1939; 1945.
Vol. 1. 1939; Vol. 2. 1945; -Dicţionarul
literaturii române de la origini până la 1900… p. 123; - Coriolan Brediceanu
(cronică). În: Luceafărul (Sibiu). An. 8, nr. 4, 16 feb.
1909, p. 93; - Faur, Viorel. Cultura
românilor din Bihor… p. 53, 58, 136, 148; - Faur, Viorel. Istoricul constituirii
despărţământului beiuşan al Astrei (1897-1898). An. 7, nr. 7, 1977, p. 389-419,
p. 396; - Istorie financiar-bancară. Studiu asupra băncilor din Transilvania
(1867-1918). Vol. 1, p. 28, 40, 52, 66;
- Miloia, I. La 25 (de) ani de la moartea lui Coriolan Brediceanu. In
memoriam. În: Revista Institutului Social Banat-Crişana
(1933-1944). An. 2, nr. 6-9, nov.-dec. 1933- iun 1934, p. 91-92; - Polverejan,
Şerban şi Cordoş, Nicolae. Mişcarea memorandistă în documente (1885-1897)… p.
31, 41, 42, 88, 89, 103, 124, 125, 127, 128, 130 - 133, 157, 169, 190, 233,
234, 245, 246, 269, 270, 352; - Triteanu, Mihail. Luceafărul 1902-1920. Indice
bibliografic analitic… p. 290, 4220, 4840, 4973.
