POPA, Mircea Profesor
universitar, istoric literar cu o prestigioasă activitate, cercetător și
bibliograf, personalitate a istoriografiei literare de azi, responsabil al
sectorului de istorie literară de la Institutul de Lingvistică „Sextil
Pușcariu" din Cluj-Napoca. S-a născut la 29 ianuarie 1939, în Lazuri de
Beiuș, fiul preotului Alexandru Popa, preot, originar în acest sat, şi Ana Popa,
născută Negrău, casnică, originară din Roit. Ulterior, tatăl a funcţionat în
satele Bogeiu, Ciutelec şi Varviz din zona Marghitei. Studiile liceale le-a
început la Oradea și le-a terminat, cu susținerea bacalaureatului, la Vadul
Crişului în 1956. A intrat cu media maximă examenul de admitere din 1956 la
Facultatea de Filologie din Cluj, secţia Română–Istorie, pe care a absolvit-o
în 1960, ca șef de promoţie. A funcţionat două trimestre ca profesor la Liceul
din Săcuieni, apoi a lucrat ca muzeograf la Muzeul Banatului din Timişoara
(l961-1962). În toamna anului 1962 se reîntoarce în învăţământ, funcționând ca
profesor la Liceul din Aleşd, de unde, prin concurs, a ocupat postul de
cercetător ( 1963) la Secţia de Istorie Literară şi Folclor a Institutului de
Lingvistică şi Istorie Literară a Filialei din Cluj a Academiei Române. Doctor
în filologie din 1969, cu o monografie despre Ilarie Chendi. Din 1978 a condus
Secţia de Istorie Literară până în 2007. A debutat editorial în 1973, cu o
monografie despre Ilarie Chendi. Autorul unei opere impunătoare, cuprinzând
monografii de autor despre Ilarie Chendi, Ioan Molnar Piuariu, Octavian Goga,
Ion Agârbiceanu, Timotei Cipariu, cercetări și studii („Tectonica genurilor literare", „Estuar", „Reîntoarcerea la
Ithaca. Scriitori români din exil"); eminescologie, istorie a presei.
Co-autor la numeroase dicționare de literatură și studii de sinteză. Profesorul
universitar Mircea Popa face un lucru util și lăudabil pentru posteritatea lui
Ștefan Augustin Doinaș, și anume o ediție cu poeziile de început ale
scriitorului, publicate în revistele literare, în perioada 1939-1947, unele
dintre ele neincluse în volume: Poezii din tinerețe (Biblioteca Revistei
Familia, Oradea România, 2005). Cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani ”Mircea Popa a lansa cu această ocazie o
serie de volume: O revistă tezaur: “Steaua mării” (revista manuscrisă a
teologilor români de la Seminarul din Gherla), Genurile
minore, Octavian Goga şi idealul naţional, Samuil Micu – Opera poetică, In
Honorem Mircea Popa 80 (volum coordonat de Georgeta Orian; texte semnate
de Marcel Mureşeanu, Horia Bădescu, Mircea Braga, Ion Buzaşi, Diana Câmpan,
Zenovie Cârlugea, Valentin Chifor, Constantin Cubleşan, Vistian Goia, Monica
Grosu, Ioan Derşidan, Marcela Ciortea, Irineu/Arhiepiscop al Albei, Irina
Petraş, Ilie Rad, Ion Taloş, Vasile Tutula, Maria Ursache, Mircea Vaida Voevod,
Vasile Voia), Mircea Popa 80. Mărturie literară. Activitatea ştiinţifică.
Corespondenţa primită, Transilvania şi Marea Unire”.[1]
Premii
literare: Premiul „N.Iorga” al Academiei Române (1978), Premiul de eseu,
critică şi istorie literară pe 1980 al Asociaţiei Scriitorilor din Cluj pentru
cartea Tectonica genurilor literare; Premiul Ministerului Culturii, Asociaţia
Culturală „L.Blaga” pentru exegeza vie şi operei lui L.Blaga (1994), Premiul
Uniunii Scriitorilor pentru Dicţionarul cronologic al romanului românesc
(2004), Premiul Salonului de carte orădean (1996) pentru Convergențe europene,
Premiul Special Festivalului Naţional de Poezie„Orfeu”(1998), Premiul Salonului
de Carte de la Timişoara (1996), Premiul Fundaţiei „Romulus Cojocaru” din Turnu
Severin (2006), premiul pentru eseu al Filialei din Clu a Uniunii Scriitorilor
pentru „Figuri universitare clujene” (2002), premiul „Mircea Zaciu” al
Asociației Scriitorilor Filiala Cluj-Napoca, premiul „N.Drăganu” al Filialei
clujene a Uniunii Scriitorilor pentru volumul „Ferestrele Clujului” (2014),
diploma de excelență a Fulialei Cluj-Napoca a Academiei Române (1o martie
2014), premiul pentru critică și istorie liteară al revistei „Nord literar” (27
nov. 2015).
Ordine
şi medalii Medalia comemorativă 150 de ani de la naşterea lui M.Eminescu
(2000); Ordinul Meritul Cultural în grad Cavaler (2004); Ordinul „Pentru
Învățământ” în grad de Comandor (2004), Crucea Transilvană a Arhiepiscopiei şi
Mitropoliei Clujului (19 februarie 2009); medalia aniversară a Universității
din Alba Iulia (2001), medalia jubiliară a Astrei (2011), medalia „Corneliu
Coposu”; Ministerul Culturii și Patrimoniului Național de Stat, Direcția județul
Bihor, Opera Omnia (18 mai 2010), Diplomă de recunoștință a Congresului
Spiritualității Românești , 1-3 dec. 2014; Diploma de excelență conferită de
Academia Română, Fialiala Cluj-Napoca.
Prestigiu
ştiinţific Cetăţean de onoare al comunei Lazuri de Beiuş (2004) și Blaj
(2995), Profesor Emerit al Universităţii din Alba Iulia (2009); Senior al
oraşului Cluj-Napoca(2010). Director al Colegiului de redacţie al revistei
„Familia română” din Oradea;Membru şi responsabil al Secţiei de literatură al
Societăţii de Ştiinţe Filologice (1978-2005); Preşedinte al Despărţământului
Cluj al Astrei (din 2000); a făcut parte din colectivele de redacţie ale
revistelor: „Limbă literatură”, „Revista de istorie şi teorie literară”,
„Familia română”, „Fabrica de cărţi”, „Noesis”, „Prodidactica”, „Piaţa literară
„Filarmonia”(director),„Oraşul” (director), „Blajul”, „Viaţa Transilvaniei”,
„Acasă”, „Gând românesc” (director), „Astra clujeană” (redactor șef), „Revista
română de istorie a presei”, „Caligraf” (Tr Severin), „Portal Măiastra” (Tg.
Jiu), deținând rubrici permanente la revistele „Filarmonia”, „Reflex” (Reșița),
„Orașul”, „Făclia”.A rostit Laudatio la Universitatea din Alba Iulia pentru
Mihai Cimpoi şi Marius Sala. Este membru fondator și a fost vicepreşedinte al
Asociaţiei Române de Istorie a presei ; membru al Uniunii Scriitorilor din
1979, șef de Catedră, membru în Consiliul Profesoral al Universităţii din Alba
Iulia (până 2009), membru fondator şi membru în Consiliul Director al
„Societăţii Lucian Blaga” din Cluj-Napoca; membru al Asociaţiei Internaţionale
de Literatură Comparată, al Academiei de Ştiinţă, Artă şi Cultură din Oradea,
Preşedinte în exerciţiu al Frăţiei Ortodoxe Române din Cluj-Napoca, fost membru
ani de zile al Consiliului Ştiinţific al Institutului „Sextil Puşcariu” al
Academiei Române, membru titular al Comitetului Român de Istoria și Filosofia
Științei și Tehnicii din cadrul Academiei Române (CRIFTS),
Scrieri: A coordonat importante lucrări
de plan, precum Sociologia romanului romănesc (finalizată cu lucrarea De la
N.Filimon la G.Călinescu, ed.Minerva, 1982), Dicționarul cronologic al
romanului românesc de la origini pănă în 1989 (Ed. Academiei, 2004) și
Dicționarul romanului tradus în România (Ed. Academiei, 2005), ambele premiate,
unul cu premiul mare al Uniunii Scriitorilor, celălalat cu premiul Filialei din
Cluj al Uniunii Scriitorilor. Totodată a participat în calitate de colaborator
și coordonator la cele șapte volume ale Dicționarului general al literaturii
române (2004-2008) de sub conducerea acad. Eugen Simion, colaborând la alte opt
dicționare: Scriitori români (1978), Dicționarul scriitorilor români, vol I-V
(1994- 2002), 100- cei mai mari scriitori români (2002), Dicționarul
personajelor din teatrul lui I.L.Caragiale (2003), Dicționarul personajelor din
teatrul lui Lucian Blaga (2005), Dicționarul biografic al literaturii române,
I-II (2006), Personalități clujene (2007), Dicționar ilustrat (2007), Elite
clujene contamporane (2014) . De asemnea a colaborat la două din volumele esențiale
ale corpusului epistolar George Bariț, lucrare pentru care a primit premiul
„N.Iorga” al Academiei Române. Debut editorial cu monografia „Ilarie Chendi”
(1973). Au urmat la rând monografiile închinate un personalităţi transilvănene,
precum: Ioan Molnar Piuariu (1976; 2015), Octavian Goga (1981), Ion Agârbiceanu
(1982), Timotei Cipariu (1994), Lucian Blaga (2007) şi Victor Papilian (2008),
în paralel cu cărţi de istorie literară consacrate iluminismului românesc
(Aspecte şi interferenţe iluministe, 1991), De la iluminism paşoptism,2004,
Cărţi, manuscrise, biblioteci,2010) şi presei româneşti (Istoria presei
româneşti literare din Transilvania, 1980, în colaborare cu V.Taşcu), Homo
militans (2000), Istoria presei româneşti din Transilvania de la începuturi
până în 1918 (2003), Presa mehedinţeană (2003), Presa româneascăşi ideea
naţională (2006), Incursiuni în presa românească (2009), Panoramic jurnalistic.
Presa de ieri şi de azi (2011), 170 de ani de presă românească clujeană (2014),
precum și edițiile restitutive privind opera jurnalistică a lui Corneliu
Coposu, Emil Boșca-Mălin, Constantin Hagea, Grigore Nandriș, Ioan Russu
Abrudeanu, Radu Dragnea, Vintilă Horia, Victor Papilian, Cezar Petrescu, Vasile
Goldiș, Lucian Blaga ș.a. Sunt de amintit cărţile de istorie literară sau de
eseuri pe teme diverse, cum ar fi: Spaţii literare (1974),Tectonica genurilor
literare (1980), Estuar (1995), Eminescu-contextul receptării (1999), Figuri
universitare clujene (2000), Pagini bihorene (2003), Inserţii (2003), Penumbre
(2004), Uleiul din candelă (2009), Continuităţi (2010), Deschideri (2011),
Identificări (2012), Ferestrele Clujului (2014), Regăsiri creștine (2014),
Momente culturale silvane (2015) și două volume de cronici intitulate Prezențe
literare . Un domeniu predilect de cercetare, în care a adus contribuţii
importante, este cel al scriitorilor din exil, domeniu în care a publicat în
1998 cartea Reîntoarcerea la Ithaca, urmată de corespondenţa scriitorului
Lucian Boz (Scrisori din exil,2001), precum şi o serie de ediţii de recuperare,
închinate scriitorilor Vintilă Horia, Acolo sus stelele ard, 1999, Moartea
morţii mele, 1999, Credinţă şi creaţie, 2004, El fin del exilio ( în limba
spaniolă), 2002, Cugler-Apunake (Apunake şi alte fenomene,1996), Alb şi negru,
2003, Vi-l prezint pe Ţeavă (2010), Alte două direcţii de preocupare sunt de
amintit în creaţia prof.Mircea Popa. Mai întâi e vorba de preocupările sale de
ordin comparatist, ( și ca membru al Societății române de literatură
comparată), vizibile într-o serie de volume, cum ar fi: Convergenţe europene
(1995), Apropieri literare şi culturale romano-maghiare (1998), Andrei Veress,
un bibliograf maghiar, prieten al românilor (2006), Sub semnul Franţei (2006),
Relaţii culturale şi literare româno-spaniole de-a lungul timpului (2007),
Spania descoperită de români (2007), De la Est spre Vest.Privelişti literare
europene (2010), De la Nord spre Sud (2015).
Referiri: Ioan Degău. Nicolae Brânda.
(coordonatori), Ioan Igna. Beiușul și lumea lui. Studiu monografic. Vol. IV.
Editura Primus. Oradea, 2009. pag. 945. CVMircea Popa, 1 iunie 2016. (I.I. S.S
[1] https://www.clujulcultural.ro/istoricul-literar-mircea-popa-a-implinit-80-de-ani-si-a-lansat-o-serie-de-titluri/
