 |
PAPP, Ioan,
Paul */**/***: Membru de onoare al Academiei Române (din 1946). Jurist român.
S-a născut la 6 august 1878 în Beiuș, județul Bihor, ca fiu al avocatului Paul
Papp. A încetat din viață la 10 aprilie 1959 la Beiuș. Ioan P. Papp a
absolvit Liceul românesc din Beiuș și a urmat Facultatea de Drept a Universității
din Cluj. Tot aici își obține și doctoratul în științe juridice. La absolvire i
se propune un post de funcționar în Ministerul Justiției, la Budapesta. După
trecerea examenului de avocat și obținerea titlului de doctor în științe
juridice se va căsători cu Veturia Bontescu, nepoata a marelui George Barițiu,
fiica a avocatului Mihai Bontescu din Hațeg și sora a cunoscutului avocat, apoi
ministru, Victor Bontescu. În urma căsătoriei se stabilește pentru o perioada
în Hațeg, apoi în Deva și Beiuș. La propunerea lui Partenie Cosma, Ioan Paul
Papp a convocat pentru ziua de 19 august 1897, Ia o adunare „frăţească",
intelectualitatea beiuşeană, rezultatul acestei adunări fiind, mai târziu,
înființarea Despărțămîntului ASTRA Beiuș. S-a redactat invitaţia şi - prin
mijlocirea lui Partenie Cosma - a fost transmisă conducerii „Astrei" care
şi-a comunicat acordul. A fost, tot atunci, autorizat Ioan Buteanu, directorul
gimnaziului, sa ia măsurile pregătitoare, în „comună înţelegere" cu
intelectualii din Beiuş şi împrejurim. Era însă şi o condiţie inevitabilă:
înfiinţarea despărţămîntului beiuşean. Ioan Buteanu şi Paul Papp convoacă
adunări confidenţiale la care se discută această problemă. S-a redactat un
document, răspîndit apoi prin satele sud-bihorene şi avînd ca obiect tocmai
adunarea de constituire a despărţămintului. Autorităţile locale se alarmaseră
deja şi, bineînţeles, au fost tentate să zădărnicească acţiunea. În poflda
acestui fapt, intelectualii beiuşeni s-au pronunţat pentru „cadre largi cu mare
adunare poporală". Primpretorul n-a eliberat autorizaţia necesară şi drept
consecinţă, s-a renunţat la data iniţială de 2 decembrie 1897. S-a refixat
alta, adică ziua de 24 februarie 1898, pentru care îşi dă avizul însuşi
ministerul de interne. Rezolvat incidentul, adunarea are loc în sediul şcolii
confesionale ortodoxe, înscriindu-se 61 de membri. Adunarea generală a ASTREI a
avut loc sub genericul „Serbările de la Beiuş". Sub acest generic este
anunţată programa definitivă a adunării, eşalonată acum pe patru zile: 26-29
august 1898. Aceasta conţine o prezentare detaliată a festivităţilor organizate
cu prilejul adunării generale. [1] În 1903, Ioan Paul Papp își deschide
birou de avocat în Brad, unde rămâne până în anul 1919. A fost printre altele
jurist consult pentru Gimnaziului român din Brad și al Băncii „Crișana”.
Din punct de vedere politic, a fost adeptul activismului, integrându-se
în grupul de la Orăștie, alături de Aurel Vlad, A. Vaida-Voevod, Iuliu Maniu
etc., fiind un apropiat al protopopului Vasile Damian, ajuns deputat în
parlamentul de la Budapesta. Împreună cu protopopului ortodox Vasile Damian, cu
avocatul Pavel Oprișa și profesorul Ioan Radu organizează în august 1904 o
impresionantă adunare generală a Societății pentru Fond de Teatru Român, la Brad.
”După Marea Unire organizează, alături de dr. Ioan Suciu și maiorul Florian
Medrea, regimentul românesc de voluntari din Zarand, botezat sugestiv
Regimentul Horia. În cadrul Consiliului Dirigent a făcut parte din echipa de la
resortul de Justiție, al cărui responsabil era dr. Aurel Lazăr, îndeplinind
funcția de șef de secție, alături de dr. Cornel Crăciunescu. În această
calitate înființează „Fondul imprimantelor” și „Fondul cărților funduare”, iar
mai apoi „Buletinul justiției”; a înființat și o tipografie, precum și o casă
de odihnă la Sovata („Casa magistraților”). n anul 1919, dată fiind pregătirea
și experiența sa, va fi numit consilier al Curții de Apel Cluj, ajungând în
cele din urmă prim-președinte al acesteia (1939-1944). Pentru perioada 1920-1923
va fi numit președinte de secție la Curtea de Apel din Oradea, după care revine
la Cluj. Chiar dacă i se oferă mai multe oportunități în carieră, de pildă
consilier la Curtea de Casație, nu va părăsi Curtea de Apel din Cluj. A făcut
parte și din Consiliul Superior al Magistraturii. Ca magistrat excepțional, prin cinstea
și pregătirea sa, omenia dovedită, ajunge să se bucure de o faimă binemeritată.
Într-un articol publicat în revista Transilvania (publicația oficială a
Astrei), cu ocazia pensionării sale (ianuarie 1945) este numit „patriarhul
magistraturii ardelene”.[2] Ca jurist, si-a
adus o contribuție de seamă la încadrarea magistraților și a funcționarilor
expulzați din Ardealul de nord. În urma intervențiilor sale, sau înființat
tribunalele din Abrud, Hațeg si Brad. A desfășurat o vastă activitate
publicistica. După o activitate de peste patru decenii s-a pensionat în anul
1947, retrăgându-se la Beiuș. A încetat din viata în anul 1959, în orașul sau
natal.
În 27 mai 1946
a fost primit membru de onoare al Academiei Române, calitate ce o va pierde
după reformarea acestei instituții (1948). Este repus în drepturi în 3 iulie
1990. Spre a completa portretul acestui om deosebit zămislit de Țara Beiușului
- ”Noi am avut şi avem un crez
profesional, de superioară cinste, care culminează în îndeplinirea integrală a
jurământului nostru: de a respecta cu sfinţenie legile tării şi de a îndeplini
cu onoare funcţia de judecător, ce ne este încredințată. Noi trebuie să trăim
şi să murim săraci în această onoare integrată de judecători români, onoare care
nu cunoaşte gradaţii și tranzacțiuni, şi nu cunoaşte deosebire între oameni la
judecată, de neam şi de credinţă. Balanta dreaptă a judecăţilor nu are voie să
tremure de dragostea, ori de groaza nimănui"
spunea
Ioan Paul Papp în şedinţa adunării generale solemne a Curţii de Apel, ţinută la
Sibiu in ziua de 11 Martie 1944.[3]
A publicat Proceduri de moştenire din
Ardeal (1921); Cartea funduară. Colecţie de legi, regulamente, ordonanţe şi
formulare (1922, în colab.); Legea cambială (1922); Norme de drept imobiliar
(1922); Legea cecului (1923); Norme de drept imobiliar (1923); Procedura civilă
din Ardeal (3 vol., 1925); Procesul Memorandului românilor transilvăneni (2
vol., 1929–1933); Instaurarea justiţiei româneşti în Ardeal (1945). S-a numărat
printre colaboratorii monumentalului Cod de procedură civilă a Transilvaniei (6
vol., 1925–1926).
Referiri: Emil Boșca-Mălin - Contribuții
la istoricul justiției Țării Năsăudului. În:
Năzuința Anul III, Nr. 89.11 august 1940, pag. 1-2; Conf. Univ. dr.
Valentin Orga - ”PAPP, IOAN P”. În: Glasul Hunedoarei, 9 august 2018.
[1] Faur, Viorel. 75 de ani de
la Adunarea generală a ASTREI la Beiuș. În: Crisia. An III. Editura Muzeul
Țării Crișurilor. Oradea, 1973. Pag. 305-315.
[2] Orga,
Valentin. Papp Ioan P. În: Glasul Hunedoarei, 9 august 2018.
[3] Transilvania. An 76. Nr. 1-2. Sibiu. 1945. Pag. 104.
