joi, 6 ianuarie 2022

CUPCEA MARIA (1903-1984)

 


CUPCEA, Maria (Montalu, Maria)**. Actriţă. Rector la Institutul de Teatru din Cluj.S-a născut la 6 ianuarie 1903 în Fegernic, județul Bihor, fiică de preot. A încetat din viață în anul 1984 în Cluj-Napoca.







Şcoala primară a urmat-o în localitatea natală, iar studiile secundare la Liceul de fete din Beiuş. În 1920 s-a înscris la Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică din Cluj, absolvind în 1926 secţia pian, iar în 1928 secţia compoziţie. Din 1924 s-a înscris şi la secţia dramă (teatru), pe care o absolvă în 1929. În timpul studenţiei a funcţionat ca secretară la un liceu, precum şi ca profesoară auxiliară de pian, pentru a se putea întreţine. În 1929 a  fost angajată la Teatrul Naţional din Cluj,  jucând pe scena Naţionalului clujean vreme de 35 de stagiuni. Între anii 1930–1932 este profesoară de muzică la Liceul de fete din Turda, apoi la Liceul “Principesa Ileana” din Cluj, între anii 1934 – 1940. Între 1949–1955 a funcționat ca rector și profesoară la Institutul de Teatru din Cluj. Roluri în piese de B. Şt. Delavrancea, Z. Bârsan, M. Sorbul, Lucian Blaga, Camil Petrescu, E. Lovinescu, Eschil, Sofocle, Euripide, W. Shakespeare, J. W. Goethe, L. Tolstoi, H. Suderman, G. Flaubert, Jean Cocteau. Răsfoind istoricul Naţionalului din Cluj, o găsim pe Maria Cupcea şi în altă postură, pe lângă rolurile jucate  pe scenă, mai îndeplineşte şi funcţiile de stage director, scenarist, designer. A compus muzică simfonică şi muzică de scenă la spectacolele: Tessa de Jean Giroudoux, Bacantele şi Hecuba de Euripide, Maria Stuart de Fr. Schiller, Viforul de B. Ştefănescu-Delavrancea. A scris numeroase articole despre teatrul românesc, piese pentru copii: Povestea porcului, după Ion Creangă, Sânziana şi Pepelea, după V. Alecsandri. În 1951 a fost laureată a Premiului de Stat, iar în 1956 a primit titlul de „Artistă Emerită”. Maria Cupcea a debutat în film în 1957 în Citadela sfărâmată, peliculă regizată de Marc Maurett. A mai jucat în Sărutul, regizat de Lucian Bratu, alături de Graţiela Albini, Emanoil Petruţ, Gheorghe Novac, Elisabeta Preda, Dinu Gherasim, Vasile Ichim şi Stela Popescu, interpretând rolul Bătrânei, Amintiri din copilărie (1964), Gaudeamus igitur (1965), Columna (1968), Patima (1975), Trei zile şi trei nopţi (1976).  

Referințe: - Clujeni ai secolului XX –dicţionar esenţial. Cluj-Napoca, Casa cărţii de ştiinţă, 2000; -  Degău, Ioan, Brânda, Nicolae, (coordonatori), Igna, Ioan, Beiușul și lumea lui. Studiu monografic, Vol. IV, Editura Primus, Oradea, 2009, p. 865; - http://www.cinemagia.ro/;  - Câmpean, Viorel. Oameni şi locuri din Sătmar, Vol. II. Editura Citadela Satu Mare, 2010. p. 270-272.    (I.I., S. S.)