Romanța a fost și va rămâne trăirea dragostei împlinite sau nu, tânguirea după locurile și persoanele dragi care au existat odată în viața noastră, frumusețea anotimpurilor cu florile lor proaspete sau de gheață, toate puse în cântec....Dormi în pace "Doamna Crizantema". „....🖤 (Boldiș Zoltan)
Sa născut în 1 iulie 1950, la Ploiești, județul Prahova, fiica lui Mihai Pascu (fost director al Trustului de Alimentație Publică Locală Ploiești) și Margareta Pascu (născută Weisz), profesoară de limbi străine. A încetat din viață în 19 februarie 2024, fiind înmormântată în Cimitirul din Deal din Beiuș. Mama Serinei Balla a fost deportată, împreună cu primul ei soț, farmacist în Oradea, la Dachau, unde a funcționat, până la intervenția trupelor americane din 29 aprilie 1945, primul lagăr nazist de concentrare. A supraviețuit ororilor petrecute aici, stabilindu-se, după revenirea în țară, la Ploiești, unde avea refugiată sau soră. În împrejurări la aceste cunoscute pe cel de-al doilea soț al ei, Mihai Pascu. Serina Balla are un frate mai mare, Iancu Pascu, absolvent al Academiei de Studii Economice din București, care a activat în cadrul TEHNOFORESTEXPORT, ajungând director al Agenției Economice a României la Londra.
După absolvirea școlii generale și a liceului în Ploiești, a fost admisă la Conservatorul „George Enescu” din București, unde a fost elevat profesoarei Arta Florescu. În urma unei nefericite intervenții chirurgicale la amigdale, a fost nevoită să întrerupă studiile în anul II de facultate. Ulterior a urmat o seamă de cursuri de măiestrie artistică, respectiv de formare profesională.
La o nuntă, petrecută în Ploiești, avea să-l cunoască pe viitorul ei soț, Mihai Balla, maistru la întreprinderea „Hyperion” din Ștei. Urmându-și perechea, a ajuns în Bihor. Serina Balla a activat ca laborant la Fabrica de Binale și, mai apoi, ca secretar tehnic la Circumscripția Financiară din Ștei. Serina și Mihai Balla au trei fii: Mihai George, stabilit cu familia în Scoția; Andrei Paul, rezident în Irlanda; Adrian Daniel, încadrat la Sucursala Oradea a OTP Bank.
Marea ei pasiune a fost și a rămas muzica. A studiat pianul de la 5 ani. A participat la manifestările de gen, circumscrise Festivalului „Cântarea României”, colaborând îndeaproape, sub aspect metodic și al îndrumării, cu prof. Cornel Buciuman, prof. Crăciun Parasca, respectiv prof. Gheorghe David, de la Centrul Județean pentru Îndrumarea Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă, metamorfozat ulterior în Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale.
Voce apreciată, Serina Balla a avut șansa rară de a urcă pe scena Festivalului „Johann Strauss” din Viena, trăind pe viu strălucirea și fastul unei asemenea manifestări.
Prezența ei impetuoasă și plină de sensibilitate a fost remarcată în cadrul mai multor ediții (1982, 1983, 1984, 1985, 1986) ale Festivalului Național de Interpretare și Creație a Romanței „Crizantema de Aur”, răsplătită de fiecare dată cu lauri, pentru ca în 1990 să-i fie acordat Marele Premiu pentru interpretarea romanței „De-ar ști omul ce-l așteaptă”, din creația lui Paraschiv Oprea. De neuitat a rămas pentru Serina Balla și momentul în care a interpretat, în primă audiție, „Romanța Crizantemei de Aur”, fiind însoțită de însuși autor, compozitorul Aurel Giroveanu, sosit la Târgoviște special pentru acest eveniment.
La acest impresionant palmares să mai adăugăm participarea la Concursul „Hariclea Darclée”, după numele legendarei soprane, desfășurat în 1987, la Pitești (transferat ulterior la Brăila), adjudecându-și trofeul „Lyra de Aur”.
Pentru Serina Balla, romanța înseamnă un gen rafinat, profund, care întrupează tumultul sufletului, doruri știute și neștiute, combustia iubirii, patimi răvășitoare, duioșie și alinare, lumina speranței, bucuria regăsirii în lumea vie a muzicii.
Am avut norocul să o urmăresc, live, la Beiuș, cu ocazia „Varietăților Bihorene”. Dar timpul, parșiv a trecut pe neobservate și altă întâlnire nu a mai fost.
DUMNEZEU SĂ O ODIHNEASCĂ!
SINCER CONDOLEANȚE FAMILIEI GREU ÎNCERCATE!
Referiri : Degău, Ioan, Suciu, Simion, Laza, Ioan, Beiușul și lumea lui, vol. VI. Oameni de seamă din Țara Beiușului , Editura Academiei, Cluj -Napoca, 2021. (IL)
