A urmat Școala Normală din Beiuș. La terminarea școlii, în 1917, este încorporat în armata austro-ungară pentru efectuarea stagiului militar obligatoriu. Este trimis la Școala de Ofițeri Rezerve, iar după o instruire de 6 luni este avansat „excepțional” la gradul de sublocotenent și trimis pe frontul de apus franco-italian. Aici participă la operațiunile militare contra armatelor aliate ale Antantei, iar după o perioadă scurtă, de câteva săptămâni, cade prizonier la italieni.
În 1916 România intrase în război alături de state Antantei, astfel că românii, și în special ardelenii care fac parte din armata austro-ungară, doreau să cadă prizonieri. În prizonierat, împreună cu alți ofițeri, au format Regimentul de voluntari „Horea”, care a fost integrat în cadrul armatei franceze și a luptat pe frontul italian la Piave și alte localități. Ca voluntar, este rănit în umărul stâng, în care a păstrat până la sfârșitul vieții un glonț, refuzând să fie scos afară, precum și spitalizarea.
În 1918, după capitularea Kaiser-ului, unitatea militară din care făcea parte a revenit în țară și a participat la luptele de eliberare a Transilvaniei de sub bandele bolșevice ale lui Bela Kun și, la cererea guvernului maghiar de atunci, și la lichidarea acestor bande. de pe teritoriul Ungariei. În astfel de împrejurări, a ajuns să dețină funcția de adjunct al delegatului militar de lângă județul Szabolcs, unitatea fiind dislocată la Nyiregyhaza, Ungaria. Pentru meritele deosebite obținute în Primul Război Mondial, a fost decorat cu Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918 cu baretele 1919.
După Primul Război Mondial, Gheorghe Gligor a intrat în profesie, predând copiilor, în calitate de învățător, în unele localități din Țara Moților, iar în 1928 vine în Scărișoara Nouă, unde se împroprietăriște împreună cu alți moți. De menționat că această localitate luase ființă în 1924, ca urmare a Reformei agrare din 1921. În calitate de învățător și apoi de director al școlii din Scărișoara Nouă - sat în comuna Pișcolț, județul Satu Mare, a muncit în perioada 1928-1940 și apoi din 1945 până în 1962, când a încetat din viață în urma unei boli necruțătoare.
Pe linie profesională a fost un mare dascăl, un bun educator și un părinte adevărat, deși nu a avut copii. În perioada 1939-1940, în majoritatea timpului a fost concentrat la unitatea militară din Bistrița-Năsăud. Periodic, venea în sat, de obicei la sfârșit de săptămână, și intra în clasă, în uniforma lui de ofițer. Era un bun pedagog și un mare patriot.
După Dictatul de la Viena nu sa mai întors în sat, iar în 25 octombrie 1940 locuitorii satului Scărișoara Nouă au fost expulzați de către regimul horthist. Învățătorul sa interesat de scărișoreni prin țară, pe unde erau, și mulți copii le-a înmânat certificatele de absolvire a școlii. În 1941 a fost învățător în satul său natal, Ponorel.
Lt. Gheorghe Gligor, primul din stânga |
În 1 februarie 1942 a fost concentrat la Batalionul Fix Regional Bihor, cu gradul de locotenent, încredințându-i-se comanda Companiei a III-a. În această calitate, a participat la operațiunile de război pentru apărarea Văii Arieșului. Din certificatul Nr. 1586/1945, al comandantul Batalionului Fix Reg. Bihor, maior Pop Virgil rezultă: ” a făcut parte din Bat. Fix Regional Bihor de la 1 febr. 1942 până la 1 martie 1945; de la data de 1 febr. 1942 până la data de 1 martie 1945 are 473 (patrusuteșaptezecișitrei) zile de concentrare din care în interior 382 de zile și în zona operativă 91 de zile. A luptat pe front luând parte la luptele de la: Sălciua. Lunca, Poșaga, Vidolm, județul Turda... Lt. r. Gligor Gheorghe, pe tot timpul cât a fost în acest batalion, a fost comandant de companie. De la 1 octombrie 1943 a fost concentrat în permanență. Compania sa a fost foarte bine instruită și educată datorită muncii și priceperii depuse de ofițer. În luptele de la Valea Arieșului, Lunca, Poșaga și Vidolm, lt. rez. Gligor sa distins prin curaj si îmbarbatarea companiilor contra ungurilor. Element de încredere, un ofițer foarte bun care face cinste neamului.”
Referiri : Bâta, Ilie, Oameni de mare (II) Învăţătorul Gheorghe Gligor, participant la două războaie mondiale , în: ”Eroii Neamului”, An VI, Nr. 1/18, Satu Mare, 2014, p. 47-48.