|
|
SUCIU, R. Simion (nume de scenă Căpitanu). Locotenent colonel rtr. Șeful Cercului Militar Beiuş între 1989-1993 și 1998-2009. Publicist.
S-a născut în 3
august 1957 în Cluj–Napoca, primul fiu
al lui Remus și Veronica Suciu. Mai are
o soră, Tica-Otilia, asistentă medicală.
Primele două
clase ale școlii primare le urmează în localitatea Nadășu, judeţul Cluj.
Mutându-se cu familia la Șuncuiuș, judeţul Bihor, continuă aici școala primară
și gimnaziul. Urmează, apoi, studii secundare la Liceul teoretic din Vadu
Crişului judeţul Bihor, pe care îl absolvă în anul 1976. După absolvirea
liceului se angajează la Uzina de Autocamioane Brașov, după câteva luni fiind
încorporat la UM. 01214 Ineu. În 1977, în urma examenului susținut, reușit cu
media 9,61, este admis la Şcoala Militară de Ofiţeri Activi Tancuri şi Auto
“Mihai Viteazul” din Piteşti - specialitatea Tancuri, pe care o absolvă în anul
1980 cu media 9,20, și gradul, locotenent. Este repartizat la R 21 Mecanizat
Oradea, comandant de pluton tancuri, din 1982, locțiitor al comandantului
Batalionului de Tancuri din același regiment, unde rămâne până în anul 1986.
Din 1986 este mutat la ordin, comandant de companie la Regimentul 21 Tancuri
din Oradea. Între 1987 şi 1989 urmează cursurile Academiei de Înalte Studii
Militare, obţinând licenţa în Ştiinţe Politico-Militare, ca apoi ,între anii
1993-1995, în cadrul aceleiași academii, absolvă Facultatea de Comandă şi Stat
Major și obține licența în ştiinţe militare.
Din anul 1989
este numit şeful Cercului Militar Beiuş, funcţie pe care o îndeplineşte între
anii 1989-1993 şi din 1998 până în 2009. Între 1993 şi 1998 este mutat la
ordin, în funcția de ofițer cu pregătirea psihologică și cultura la Unitatea Militară din Beiuş. În anul 2000 a
fost avansat la gradul de locotenent colonel.
A fost instrumentist (orgă electronică, chitară) dar şi cineast amator,
pasionat în aceeaşi măsură de tehnica de calcul. Este autodidact.
A participat la mai multe concursuri şi festivaluri cultural artistice obținând mai multe premii printre care amintim: Premiul I la Festivalul artei şi creaţiei studenţeşti de la Galaţi din 1989, la secțiunea solişti instrumentiști şi tot premiul I la grup instrumental; premiul 2 pe ţară, în 1979, ca interpret de muzică folk şi tot premiul 2 la categoria grup folk, în 1982. Fiind cineast amator, a realizat 7 filme pe peliculă de 16 mm, premiate la festivalurile: Felix - 1987, Toamna la Voroneț - 1988 şi Festivalul Artei şi Creaţiei Studenţeşti, București, 1989.
În perioada 1989-1990 a făcut parte din colectivul care a editat Cuvântul
Liber, primul ziar beiușean după revoluția din 1989. A colaborat permanent
la foaia Luna Cinstirii. Punând în aplicare abilitățile culturale
acumulate, a desfășurat, în cadrul Cercului Militar din Beiuş, o apreciată
activitate educativă şi artistică. A organizat evocări ale unor evenimente
importante din istoria naţională şi cea locală, a unor personalităţi
participante la aceste evenimente, precum şi manifestări ale diverselor cercuri
care funcţionează în cadrul cercului militar.
Odată cu numirea în funcția de șef al Casei Armatei a început o
activitate rodnică cu Muzica Militară din Beiuș
A fost inițiatorul și organizatorul Festivalului Naţional de Poezie
„Nichita Stănescu”- interpretare și creație, pe durata a cinci
ediţii, începând cu anul 2001. În permanenţă a fost preocupat de descoperirea
şi apoi instruirea şi creșterea unor mlădiţe dăruite interpretării vocale sau
instrumentale a muzicii şi folclorului.
Din anul 2003, alături de Gheorghe Marinel David, Mirela David și Taraful ”Codrulețul” al Cercului Militar Beiuș, demarează un proiect de conservare a tradiţiilor etno-folclorice, materializat cu apariţia a trei CD-uri, editate de Cercul Militar, cuprinzând melodii populare autentice (1 vol.) şi colinzi (2 vol.), precum şi tipărirea culegerii de colinzi, Hoi scoală-te, hoi om bunu!, autori Mirela și Gh. M. David.
Începând cu anul 2000 constituie Fanfara
Cercului Militar Beiuș, din foștii instrumentiști care funcționau ce șefi de
depozite în unitatea militară, muzicanții pensionari și civili.
Începând din anul 2002, împreună cu Ioan Igna, Silviu Odobasianu şi
Ingrid Oiţă-Igna încep o vastă acţiune de valorificare a cercetărilor locale de
istorie culturală, editând, sub îngrijirea Primăriei Municipiului Beiuş şi a
Cercului Militar, un important număr de documentare (27) pentru uz local.
Alături de Ioan Igna şi Gheorghe Marinel David editează, în perioada mai
2004–mai 2005, foaia de suflet Ţara Beiuşului, publicație locală de
cultură şi turism cu apariție lunară, a cărei apariție a fost întreruptă
datorită lipsei finanțării. Între anii 1995–2002 realizează emisiunea săptămânală TV Glasul Oștirii, în rețeaua TVS Beiuş.
A constituit o bancă de date video şi foto, cuprinzând evenimentele
importante din viaţa Ţării Beiuşului, din anul 1996 şi până în 2010, iar, după
zece ani, pensionar fiind, continuă această activitate, prin realizarea de
filme video, publicate pe canalul Youtube Simion R. Suciu-Nădișeanu. A
publicat cu regularitate în ziarul militar Scutul Patriei, trimițând
corespondențe de la Beiuș, iar în perioada 2010 -2012 a colaborat la ziarul „Informația
de Vest”.
Cu profunde
convingeri patriotice, se alătură prof. Gheorghe M. David și lui Viorel Ianc și
înființează, la 5 februarie 2005, Filiala Beiuș a Societăţii Cultural
Patriotice “Avram Iancu”, al cărei vicepreședinte a fost până în anul 2010,
când s-a retras. În 2006 a propus ridicarea unui bust al lui Avram Iancu în centrul Beiușului, prin
subscripția membrilor organizației, fiind primul care a deschis lista de
subscripție. Evenimentele tragice din
2006 - moartea soției de o boală incurabilă și, la șase luni, moartea tatălui
îl afectează profund dar, reușind să depășească momentele grele, își continuă
activitatea și definitivează proiectele începute. În 30 septembrie 2010,
a fost dezvelit bustul lui Avram Iancu, în Parcul Central din Beiuș. Datorită
divergențelor cu președintele asociației, nefiind de acord cu anumite obiective
ale acesteia, în anul 2011 s-a retras din Asociația Avram Iancu. În anul 2010 a fost ales președintele
Filialei SCMD din Beiuș, iar în 1 februarie 2014 a demisionat.
Începând cu 24 aprilie 2010 publică pe blogul personal „Beiuș. Lumea
lui Simion”.
Este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști, Filiala Bihor și redactor șef al publicației „Jurnalul Satului Căbești”.
În primăvara anului 2023, împreună cu Zoltan Boldiș, Nicu Fărcuț și Gheorghe M. David au întemeiat Cvartetul tradițional „Șura Ușorilor” din Căbești, grup etno-folcloric care promovează muzica secolului XX, începând cu culegerile de folclor ale lui Bela Bartok și muzica vechilor lăutari din Țara Binșului, cântată la instrumente tradiționale (vioară, braci, fluier, caval, dambă) - https://youtu.be/uLr1bu9L_7s
A fost distins cu ordine și merite militare și civile.
Scrieri: - Coautor/autor ”Biblioteca Beiușului”, serie nouă, nr. 2-5, 7-10, 14, 16,18, 22, 23, 25, 27, 28. Beiuș, 2002 - 2008; - Am lăsat fluturii să zboare – versuri, Editura Buna vestire, Beiuș, 2007; - Beiușul și lumea lui – monografie- 4 volume. (colaborator), Oradea, 2007 – 2009; - Ioan Hădăreanu, Sorin Ioan Cuc, 85 de ani de învățământ pedagogic în Beiuș (colaborator), Editura Emia, 2007; - Degău, Ioan, (coordonator), Odobasianu, Silviu, Suciu, Simion, Vizita Regelui Mihai I al României la Beiuș - 7 aprilie 2007, Oradea, Editura Primus, 2019;- Degău, Ioan, Suciu, Simion, Beiușul și lumea lui, vol. VII. Oameni de seamă din Țara Beiușului, Editura Academiei Române, Cluj-Napoca 2021; - Degău, Ioan, Școala Normală din Beiuș, Editura Primus, Oradea 2022 (contributor), Boldiș Zoltan, Simion, R., Suciu, A trecut fanfara militară, Editura Buna vestire, Beiuș 2023.
