marți, 7 septembrie 2010

SCRISOARE - APEL

CATRE DEPUTATII DIN PARLAMENTUL ROMANIEI

DOAMNELOR SI DOMNILOR SI DEPUTATI,

Zilele acestea se afla in dezbaterea Camerei Deputatilor Proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice.

Considerăm că acest proiect reprezintă o încercare a actualului Guvern de a arunca urmările crizei economice în sarcina celor mulţi, inclusiv prin afectarea veniturilor pensionarilor şi distanţarea punctului de pensie de valoarea salariului mediu brut pe economie.

De fapt, punerea in aplicare a prevederilor Legii nr. 119 privind unele masuri in domeniul pensiilor a creat o profunda nemultumire in randul cadrelor militare active si in rezerva, care vad in aceasta lege o masura discriminatorie si nedreapta, care le afecteaza existenta si statutul social.

Sindicatul cadrelor militare disponibilizate – organizaţie sindicală care cuprinde cadrele militare în rezervă din toate structurilor sistemului de securitate, ordine publică şi apărare naţională –vă invită la o analiză profundă şi realistă a situaţiei dezonorante şi nedrepte în care se încearcă să fie adus personalul armatei, activ şi în rezervă (pensionarii militari), rugându-vă ca prin atitudinea, comportamentul politic şi votul exprimat, să împiedicaţi includerea în conţinutul acestei legi a prevederilor incorecte şi nedrepte, cu privire la pensia militarilor.

Din respect pentru timpul dumneavoastră nu vă vom supune analizei elemente emoţionale în legătură cu statutul social al militarilor (in special responsabilităţile, riscurile si servituţile profesiei de militar: asumarea prin jurământ a sacrificiului suprem; limitarea drastica a exerciţiului unor drepturi si libertăţi fundamentale; inexistenta contractului de munca / cărţii de muncă; programul de munca nenormat; interdicţia accesului la surse suplimentare de venit; mutările la ordin dintr-o garnizoana în alta, cu implicaţii majore asupra situaţiei familiale etc.).

În procesul de aderare la structurile euro-atlantice, armata a fost prima instituţie a statului român care a parcurs o reformă reală, reducându-şi drastic efectivele de la 320.000 de oameni în anul 1989, la 75.000 în 2007. În acest context, peste 40.000 cadre militare au fost nevoite să părăsească sistemul şi să-şi încheie cariera militară înainte de termen, în plină ascensiune profesională, în condiţiile în care statul român, prin legislatia adoptata, le asigura recunoaşterea şi răsplata muncii depuse, precum şi continuarea activităţii în alte sectoare, inclusiv cumulul salariului cu pensia.

Ca urmare a eforturilor cadrelor armatei, multe dintre ele în rezervă, acum. Armata României este astăzi integral profesionalizată, îşi îndeplineşte cu cinste şi sacrificii misiunile în teatrele de acţiuni internaţionale, bucurându-se de încrederea şi preţuirea românilor.

DOAMNELOR SI DOMNILOR PARLAMENTARI,

In decursul procesului complex si dureros de transformare, Armata a desfăşurat o amplă activitate de documentare asupra legislaţiei care sta la baza organizării si funcţionarii structurilor militare, a celor referitoare la statutul cadrelor militare active şi în rezervă din tarile cu democraţii avansate, iar principiile acesteia au fost utilizate la realizarea cadrului legislativ românesc in vigoare pana in anul 2010, constituind un important atu în procesul de aderare la NATO si UE.

Tocmai de aceea, prin acest apel vă solicitam:

1. Să susţineţi eliminarea din conţinutul Legii privind sistemul unitar de pensii a prevederilor referitoare la militari, precum şi menţinerea actualei Legi nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat (cu completările si modificările ulterioare) şi respectiv ale legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor care se încadrează în pilonul al doilea privind schemele ocupaţionale (profesionale) guvernate de Directiva Europeana nr. 86/378/EEC, modificata prin Directiva nr. 97/96/EEC.

Ar fi o eroare impardonabilă să nu se ţină cont de acest argument, în favoarea altora de circumstanţă, mai ales că principiile care stau la baza pensiilor militare de stat din legea aflată în vigoare sunt deja aliniate la legislaţia europeană.

Acest adevăr este confirmat prin Decizia nr. 20/02.02. 2000, a Curţii Constituţionale care a dispus cu privire la necesitatea menţinerii sistemului pensiilor militare de stat: “… reglementările referitoare la pensia de serviciu pentru militari, cu diferenţele pe care această pensie le prezintă faţă de pensia comună de asigurări sociale, nu constituie o încălcare a principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, principiu prevăzut de art. 16 alin.(1) din Constituţie, ci reprezintă o recunoaştere a interdicţiilor severe şi a riscurilor sporite la care această categorie profesională este supusă”. Curtea Constituţionala reţine, aşadar, că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare nu reprezintă un privilegiu, ci ea este justificata in mod obiectiv, constituind o compensare parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii.

Mai mult, vă reamintim, stimaţi parlamentari, că sistemul pensiilor militare în România are izvoare istorice încă din 1829-1830, fiind perfecţionat şi consacrat definitiv in timpul lui A.I. Cuza prin înfiinţarea Casei de Pensii a Armatei si respectat cu sfinţenie pe timpul domniilor lui Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea , al regimului comunist şi până astăzi. Anularea acestui sistem ar fi o mare nedreptate făcută cadrelor militare, ar afecta grav standardul de viaţă al militarilor şi ar reprezenta o abatere de la sistemul pensiilor militare din statele membre ale NATO şi UE.

În majoritatea statelor membre NATO şi UE salarizarea şi pensionarea personalului Forţelor Armate sunt reglementate prin legi şi norme specifice şi distincte. În unele state în care există grile comune pentru personalul bugetar, ministerele apărării sunt abilitate să completeze aceste legi cu acte normative proprii, ordine şi alte reglementări interne (anexă).

2. Reglementările propuse pentru recalcularea pensiilor militare şi ale poliţiştilor încalcă nu numai principiul “neretroactivităţii” prevăzut de Art. 15, alin. (2) din Constituţia României, ci introduce premisa falsa ca pensiile ocupaţionale actuale pot fi recalculate ca si cum ar fi fost obţinute in baza principiului contributivitatii prevăzut in proiectul legii supus dezbaterii la art. 2, lit. c) .

Dacă prin lege militarul ieşit la pensie nu a contribuit la sistemul de asigurări sociale, cum putem inventa o contribuţie virtuală, atât timp cât, in înţelesul art.3, alin. (1) din proiectul legii militarul nu a avut calitatea de “asigurat” in sistemul public de pensii şi nici de “contribuabil” Faptul ca militarii nu au avut niciodată până acum “Carte de munca” ar trebui să constituie un argument la fel de convingător, in acest sens!

In plus, referitor la metodologia recalculării va supunem atenţiei faptul ca prin Decizia nr. 120/2007 Curtea Constituţionala a dispus ca: “In toate cazurile in care din recalculare, rezulta un cuantum mai mare al pensiei se va plăţi acesta, iar daca noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda in continuare pensia anterior stabilita si aflata in plata, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior”.

Totodată, vă rugăm să reanalizaţi prevederile cap. IV din Legea nr.329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordului cadru cu Comisia Europeană şi să luaţi în dezbatere propunerile legislative înregistrate la Senat în noiembrie 2009 pentru îndreptarea greşelii legislative privind interzicerea cumulului pensie-salariu, făcută prin angajarea răspunderii Guvernului care afectează în mod deosebit cadrele militare ajunse în postura de pensionar, fără voia lor.

3. Apreciem că reglementările respective sunt nu numai neavenite, dar si antiumane, antieuropene si anticonstituţionale afectând in mod direct cadrele militare ajunse in postura de “pensionari” datorita procesului de restructurare a Armatei, si duc la desfiintarea profesiei militare si a statutului de rezervisti pe care il au pensionarii militari, care in virtutea legii au obligatia ca, in situatii de criza sau razboi, sa-si reia activitatea ca luptatori in randul fortelor armate.

Acţiunile dumneavoastră ar stopa numeroasele procese declanşate deja la toate instanţele din ţară care au dat decizii favorabile petitionarilor, precum şi protestele adresate inclusiv organismelor internaţionale.

Luând act de situaţia actuală, nu putem sa nu ne întrebăm: militarii au greşit atunci când au contribuit la aderarea României la NATO si UE sau greşesc acum, acceptând măsurile propuse impotriva lor? Cine doreşte decredibilizarea, demobilizarea si demotivarea cadrelor Armatei României si chiar desfiintarea statutului de militar in Romania?

DOAMNELOR SI DOMNILOR DEPUTATI,

Va rugam sa va ganditi la faptul ca votul dumneavoastra reprezinta o decizie istorica cu implicatii majore si profunde pentru securitatea nationala a Romaniei.

In ceea ce ne priveşte, rămânem ferm ataşaţi valorilor naţionale şi occidentale si ne rezervăm dreptul de a utiliza gradual toate formele legale ale activităţii sindicale, în plan intern şi internaţional, pentru ca Armata României, activă şi în rezervă, să asigure prezervarea irevocabilă a acestor valori.

SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE
Comitetul Director
 Bucuresti,
07.09.2010

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu