COVACI, Aurel **. Scriitor, traducător. S-a născut la 13 februarie
1932 în Oradea - Flacăra vieţii i s-a
stins la 18 mai 1993 în Bucureşti. Este fiul Eufemiei
(născută Hoduţ) şi al lui Vasile Covaciu (numit iniţial Lupu). Studiile elementare şi secundare le-a făcut la
Oradea şi Beiuş (1942 - 1950). Între 1951 – 1953 urmează Şcoala de literatură “Mihai
Eminescu”, concomitent lucrând la revistele Flacăra și apoi la Contemporanul iar între anii 1954 - 1958, Facultatea de Filologie a Universităţii din
Bucureşti fără a obţine însă licenţa deoarece a fost arestat pentru atitudine
antisovietică, simpatizând cu evenimntele
contrarevoluţionare din Ungaria. (În 1965, serviciul de cadre
al Universităţii din Bucureşti îi respinge cererea de reînmatriculare în anul
al patrulea, astfel că rămâne cu studiile neterminate.) Fiind
denunţat că la 15 septembrie 1956, în casa sa, la o întâlnire studenţească, au
avut loc discuţii „duşmănoase", Covaci este arestat în martie 1958, anchetat
şi condamnat pentru „crimă de uneltire împotriva ordinei sociale" la trei
ani de detenţie, din care a executat doi. După eliberare îşi câştigă existenţa
ca muncitor caloriferist, interzicându-i-se vreme de cinci ani dreptul la
semnătură. Intre 1961 – 1963 a fost
angajat translator de limba engleză la “Semănătoarea”, apoi între 1963 – 1964
organizator de turism la O.N.T. În anul 1950 a debutat cu poezie în paginile
ziarului bihorean Crişana. Aurel Covaci a fost şi a rămas unul dintre marii
traducători români ai operelor celor mai importanţi poeţi străini. In 1954 îi
apar în revistele bucureştene de cultură primele traduceri din literatura rusă
şi sovietică: Ţara Muravia de A. Tvardovski, Versuri alese de K. Simonov etc., înainte apărându-i câteva traduceri realizate în colaborare cu bunul său
prieten Al. Andriţoiu, cu care colaborează în perioada 1951 – 1955.
Capodopera
"Ierusalimul eliberat” al lui Tasso şi “Lusiada” “reprezintă contribuţia
cea mai importantă pe care A. Covaci a adus-o la mărirea patrimoniului de
traduceri ale literaturii române” (Stelian Vasilescu. Oameni…). A mai tradus W.
B. Yeats, Giambattista Basile, John Keats, Lope de Vega etc. „Covaci, unul dintre cei mai
talentaţi şi prolifici traducători români, poliglot care spre sfârşitul vieţii
ştia bine treisprezece limbi, a îmbogăţit cultura română cu traduceri din
literaturile engleză (W.B. Yeats, T.S. Eliot, John Keats, John Milton, Byron),
americană (W.C. Williams, Cari Sandburg), latino-americană (Jose Hernândez,
O.R. Castillo, Pablo Neruda, Jose Marti, Ernesto Sabato), franceză (Pierre
Corneille), germană (Goethe, Wieland), italiană (Torquato Tasso, G. Basile,
Corrado Alvaro), portugheză (Camoes), rusă (Andrei Tvardovski, Marina Ţvetaeva,
E. Baratînski), spaniolă (Quevedo, Tirso de Molina, Lope de Vega), indiană şi
africană.” (http://www.crispedia.ro/) „Poate
neegalat în literatura universală, a fost un poliglot fără seamăn, cunoscând la
mare subtilitate nu mai puţin de 13 limbi ...
Personalitate fascinantă pentru confraţii literaţi, uimiţi de vastele
cunoştinţe lingvistice dar şi de marele talent de traducător, de recitator, era
un prieten desăvârşit. L-a afectat mult demolarea casei din str. Gr.
Alexandrescu nr. 21, în 1988 şi după câţiva ani de suferinţă cardiacă, a murit
prematur, o pierdere inestimabilă pentru literele române.” (Ion Lazu - http://ilazu.blogspot.ro/) (I. I., S.S.)
 |
| 1958Aurel Covaci şi Stela Covaci, prieteni apropiaţi ai lui Nicolae Labiş, arestaţi şi anchetaţi de securitate pentru „acţiuni subversive” (https://adiparvu.files.wordpress.com) |
Opera: - A. T. Tvardovski. Ţara
Muravia. Bucureşti, 1954; - K. Simonov. Versuri alese. Bucureşti, 1955; - Antologia
poeziei sovietice. In colaborare. Bucureşti, 1955; - Luis de Camoes. Lusiada. Cuvânt introductiv de O. Drimba.
Bucureşti, 1965; (ed. a 2 - a 1977); - W. B. Yeats. Versuri. Pref. De M.
Miroiu. Bucureşti, 1965; - G. Basile. Pentameronul sau povestea poveştilor.
Pref. De P. Creţia. Bucureşti, 1967; - T. Tasso. Ierusalimul eliberat I – II.
Prefaţă de O Drimba. Bucureşti, 1969; -
J. Keats. Versuri. Cuvânt înainte de E. Papu. Bucureşti, 1969; - Fr. de Quevedo
y Villegas. Don Pablos Buscon şi alte povestiri. Prefaţă şi tabel cronologic de
C. M. Ionescu. Bucureşti, 1970; - Fr. De Quevedo y Villegas. Versuri. Prefaţă
de C. M. Ionescu. Bucureşti, 1970; - Marina Ţvetaeva. Poezii. In colab. Cu I.
Covaci. Pref. De A. E. Bakonsky. Bucureşti, 1970; - W. C. Wiliams. Poeme.
Bucureşti, 1971; - C. Alvaro. Intâlniri de dragoste I – II. Bucureşti, 1971; -
G. Diaz-Plaja. Federico Garcia Lorca. Opera lui şi influenţa ei asupra poeziei
spaniole. Trad. De V. Athanasiade, tălmăcirea versurilor de… Bucureşti, 1971; -
J. Hernandez. Martin Fierro. Pref. De E.
Papu. Bucureşti, 1972; - J. Milton.
Paradisul pierdut. Pref. Şi tabel cronologic de P. Solomon. Bucureşti,
1972; - O. R. Castillo. Jertfa sărutului. Pref. şi antologie de -. Bucureşti,
1973; - P. Neruda. Mătasea şi metalul. Bucureşti, 1973; - E. Sabato. Despre
eroi şi morminte. Cuvânt înainte de D. Novăceanu. Bucureşti, 1973; - Antologie
de poezie neerlandeză (olandeză şi flamandă). In colab. Pref. de G. Striveling,
Despre limba neerlandeză K. Jonckheere. Bucureşti, 1973; - Tirso de Molina
Seducătorul din Sevilla şi musafirul de piatră. Bucureşti, 1973; - J. Marti.
Versuri. Cuvânt înainte de... Bucureşti 1974; - E. A. Baratynskij. Lirice.
Cuvânt înainte d... Bucureşti, 1974; - D. Kagultinov. Asemeni soarelui. Cuvânt
înainte de-. Bucureşti, 1975; - Tirso de Molina. Teatru. Pref. de A. Ionescu.
Bucureşti, 1975; - Antologia umorului spaniol. În colab. Pref. de P. Al.
Georgescu. Bucureşti, 1975; - A. Neto.
Sfinţenia speranţei. Bucureşti, 1977; -Chr. M. Wieland. Oberon. În colab.
Cu Laura Dragomirescu. Pref. şi tabel cronologic de D. Grigorescu. Bucureşti,
1978; - C. Sandburg. Oamenii, da,
oamenii. Bucureşti, 1981; - P. Corneille.
Teatru. Bucureşti, 1983; - Lope de Vega. Teatru. Bucureşti, 1983; -
Byron. Opere I. In colab. Cu P. Solomon
şi V. Teodorescu. Bucureşti, 1985; - J. A. Goytisolo. Paşii vânătorului. Bucureşti, 1986; -
Împlinire. Florilegiu de poezie lituaniană contemporană. Bucureşti, 1988.
Referiri: - Vasilescu, Stelian.
Oameni din Bihor… p. 243, 307.
http://www.crispedia.ro/
