BOLCAŞ, Lucian**/***: Om
politic şi de cultură, scriitor, gazetar, editor. S-a născut la 27 februarie 1876 în Vălani de Beiuş, jud.
Bihor – Încetează din viaţă în 1947 la
Cluj. Face şcoala primară în satul natal, studii secundare la Beiuş. Se înscrie
la facultatea de Teologie Romano-Catolică din Oradea, dar după o săptămână de
dogmatică trece la Academia de Drept din
acelaşi oraş. După cum el însuşi scrie într-un articol publicat la Arad, poate
ar fi rămas preot dacă “n-ar fi fost fătul epocei memorandiste şi dacă sufletul
lui n-ar fi sorbit cu sete tot dorul de luptă cu armele dreptăţii”. Plecat de
pe băncile liceului beiuşan, unde primise o educaţie în spiritul angajării
depline în realizarea prevederilor programului naţional de luptă a românilor, a
realizării idealului de unire a tuturor românilor, proaspătul student Lucian
Bolcaş începe să organizeze tineretul studenţesc român din Oradea, folosindu-se
în această întreprindere de toate mijloacele ce-i stăteau la îndemână;
coloanele mai tuturor periodicelor româneşti din Oradea şi cele ale studenţilor
români din Viena, Budapesta, Graz şi a oamenilor politici români care îi scriu.
Printre ce-i care îi acordă sprijinul
deplin şi necondiţionat se află
şi studentul Ioan Ciordaş, ce-l ce avea să devină martirul Beiuşului, al
Bihorului, al neamului românesc. Pentru întreaga activitate, pentru atitudinea
lui la Congresul Internaţional al Studenţilor care a avut loc la Torino la 15
noiembrie 1898, pentru faptul că a fost ales în Consiliul Federaţiei
Internaţionale “Corda Fides” a studenţilor ca reprezentat al românilor din
România, Lucian Bolcaş a fost eliminat din toate universităţile din Ungaria,
trebuind să se înscrie la Facultatea de Drept din Viena, unde îşi ia licenţa şi
doctoratul. (Alexandru Aciu, Ioan Ciordaş, Iosif Maiorescu, Eugen Şimonca,
dar şi o viitoare figură ilustră a intelectualităţii româneşti din părţile
Sătmarului, Augustin Mircea; aceştia toţi fuseseră eliminaţi din Academia
orădeană, Lucian Bolcaş însă primise o pedeapsă şi mai mare: eliminarea de la
toate universităţile din ţară! -
http://arhiva.revistafamilia.ro )
Editează la Budapesta revista „Familia română” despre care
amintește, în anul 1908, Ioan Pelivan (Ion Constantin, Ion Negrei, Gheorghe
Negru. Ioan Pelivan – părinte a mișcării
naționale din Basarabia. Editura Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2011). Între 1896 - 1914
îndeplineşte diverse funcţii administrative în Bucureşti, Beiuş şi Cluj.
Împreună cu colegul şi prietenul său Ioan Ciordaş, înfiinţează, în 1911,
Tipografia şi Librăria “Doina” al cărei director a fost o vreme. Pleacă
voluntar pe front. După 1918 se stabileşte în Cluj dedicându-se în mai mare măsură
scrisului. După 1942, pentru o perioadă de câţiva ani a fost secretar general
de redacţie al gazetei “Beiuşul”. A
redactat la Budapesta “Amicul Soldatului – Călindar”, iar alături de Onisifor
Ghibu, I. Şchiopul, S. Stanca, A. Paul scoate, tot la Budapesta ziarul “Lupta”. A mai colaborat la: Adevărul, Dacia,
Dimineaţa, Epoca, Foaia Literară, Gazeta Transilvaniei, Naţionalul, Poporul
român, România Jună, Tribuna, Viitorul, Voinţa etc. „Adesea stăteam la mese de cafenea cu
bătrânii Lucian Bolcaş şi Aurel Ciato, care ne povesteau impresionante
întâmplări din vechea gazetărie românească din Ungaria” mărturisește Iustin Ilieşiu în Note autobiografice
(Buletinul Institutului de Filologie Română ”A. Philippide”, anul VIII, nr. 2,
aprilie – iunie 2007, Iași) (I. O-I., S.S.)
Scrieri:
- Corda Fratres. Appello ai membri e a tutti
gli amici della Federazione internazionale degli Studenti a proposito delle
dichiarazione[!], che Sua Eccellenza Giulio Wlassics, Ministro dell'Instruzione
d'Ungheria fece al Parlamento di Budapest nello seduta del 12 Marzo.
Federazione Internazionale degli Studenti. Direzione della Sezione Rumena [Per
la Direzione delle Sezione rumena Luciano Bolcaş, Vice-Presidente S.S. della
Corda Fratres. Viena, Aprilie 1902]. Vienna, Editore L. Bolcaş (Tip. M.
Salzer), 1902. (22,5 x 14,5). 12 p. (Federazione Internazionale degli Studenti.
Direzione delle Sezione Rumena) ;
- Răsboiul ruso-japonez 1904-1905. [De] Lucian
Bolcaş. Partea I. Până la căderea Portului-Arthur[!]. Budapesta (Tip. Poporul
Român), 1905. (19,5 x 12,5). 119 p. cu il.
- Idem. Partea II. Dela căderea
Portului-Artur[!] pînă la pacea dela Portsmouth [imprimat greşit: Portsmonth].
Budapesta (Tip. Poporul Roman), 1907. (20 x 12,5). 85[-94] p. cu il.
- Seri albastre (Pentameron), de Lucian Bolcaş.
Arad (Tribuna, inst. tip. Nichin şi cons.), 1910. (21,5 x 14). 103 p.
- Năvăliri Barbare. [De] Lucian Bolcaş. Nuvelă.
Budapesta, Inst. tip. şi de Editură Luceafărul, 1906. (19,5 x 13). 88 p.
- Năvăliri barbare (nuvele).
Cluj, 1909;
- Pe cărările vieţii
(Povestiri). Arad, Tipografia Tribuna,
1910;
- Chestia autonomiei Bisericei Române Unite
în şirul luptelor noastre pentru existenta naţională, de Lucian Bolcaş.
Bucuresci, Inst. de Arte Grafice şi Editură Minerva Filip, Moroianu, Popovici
şi Tălăsescu [pe copertă: Tip. Minerva], 1900. (22,5 x 15,5). 64 p. –
-
Seri albastre (Pentameron), de Lucian Bolcaş. Arad (Tribuna, inst. tip.
Nichin şi cons.), 1910. (21,5 x 14). 103 p.
- Străina. (Teatru). Beiuş,
Tipografia şi Librăria Doina, 1912; - Genoveva. Gherla, Tipografia Aurora,
1927. - Aurel cere bani. Schiţă din viaţa de la sate. (Premiul
Luceafărului). În: Luceafărul (Budapesta). An. 3, nr. 19, 1 oct.
1904, p. 330-334. - Casa Ciordaş. Pentru-ce n’a cumpărat-o primăria? În: Beiuşul (Beiuş). An. 5, nr. 31, 2 aug. 1925,
p. 3. - Pentru ce n-a izbucnit revoluţia în Transilvania. În:
Adevărul (Bucureşti). An. 29, nr. 10533, 7 iul. 1916, p. 1-2. - O lămurire. În:
Patria (Cluj). 23 apr. 1925. -
Genoveva. Gherla, Tipografia Aurora, 1897. - Chateou. De la Oradea Mare. În:
Foaia literară (Oradea). An. 1, Nr. 12, 22 iun. 4 iul. 1893, p. 91-93. -
Ax. Brunet de la Oradea. În: Foaia literară (Oradea). An. 1, nr. 19, 10-22
aug. 1897, p. 147-148. - Ix. De la Oradea.
În: Foaia literară (Oradea). An.
1, nr. 8, 25 mai - 6 iun. 1897, p.
61-62, nr. 9, 7-13 iun. 1897, p. 67-68. - O învingere după alta. În:
Calendarul "Poporului român" (Budapesta). An. 4, 1906, p.
92-94. - Pentru ce n-a izbucnit revoluţia în Transilvania. În:
Adevărul (Bucureşti),. An. 29, nr. 10533, 7 iul. 1916, p. 1,2. - Pentru
ridicarea unui monument martirilor dr. Ioan Ciordaş şi dr. Nicolae Bolcaş. În:
Beiuşul (Beiuş). An. 1, nr. 3, 19 iun. 1921, p. 6. - Foaia literară - amintiri. În:
Almanahul presei române (Cluj), 1926.
Referiri: Bradu, Ioan. Poeţi şi prozatori bihoreni… - Cociu,
Ana. Lucreţia Suciu Rudow. În:
Contribuţii culturale Bihorene…
p. 259; - Faur, Viorel. Cultura românilor din Bihor… p. 58, 103, 137, 173, 174; - Faur, Viorel. -
Pagini din lupta poporului din sudul Bihorului pentru afirmarea culturală
(activitatea Despărţământului beiuşan al Astrei între anii 1898-1918). În:
Crisia (Oradea). An. 8, nr. 8, 1978, p. 433-492, p. 437; - Faur, Viorel.
Viaţa politică a românilor bihoreni (1849-1919)… p. 28, 29, 31, 34, - Faur,
Viorel şi Apan, Mihai. Manifestări
politice ale populaţiei româneşti din Bihor între 1870-1905. În: Crisia
(Oradea). An. 14, nr. 14, 1984, p. 53-61, p. 58, 59, 60, - Mărgineanu, Ion.
Oameni din Munţii Apuseni… p. 253; - Triteanu, Mihail. Luceafărul 1902 - 1920.
Indice bibliografic analitic… nr. 1133.
