luni, 27 februarie 2017

LUCIAN BOLCAS (1876 - 1947)

BOLCAŞ, Lucian**/***: Om politic şi de cultură, scriitor, gazetar, editor. S-a născut la  27 februarie 1876 în Vălani de Beiuş, jud. Bihor – Încetează din viaţă în  1947 la Cluj. Face şcoala primară în satul natal, studii secundare la Beiuş. Se înscrie la facultatea de Teologie Romano-Catolică din Oradea, dar după o săptămână de dogmatică trece la Academia de Drept  din acelaşi oraş. După cum el însuşi scrie într-un articol publicat la Arad, poate ar fi rămas preot dacă “n-ar fi fost fătul epocei memorandiste şi dacă sufletul lui n-ar fi sorbit cu sete tot dorul de luptă cu armele dreptăţii”. Plecat de pe băncile liceului beiuşan, unde primise o educaţie în spiritul angajării depline în realizarea prevederilor programului naţional de luptă a românilor, a realizării idealului de unire a tuturor românilor, proaspătul student Lucian Bolcaş începe să organizeze tineretul studenţesc român din Oradea, folosindu-se în această întreprindere de toate mijloacele ce-i stăteau la îndemână; coloanele mai tuturor periodicelor româneşti din Oradea şi cele ale studenţilor români din Viena, Budapesta, Graz şi a oamenilor politici români care îi scriu. Printre ce-i care îi acordă sprijinul  deplin  şi necondiţionat se află şi studentul Ioan Ciordaş, ce-l ce avea să devină martirul Beiuşului, al Bihorului, al neamului românesc. Pentru întreaga activitate, pentru atitudinea lui la Congresul Internaţional al Studenţilor care a avut loc la Torino la 15 noiembrie 1898, pentru faptul că a fost ales în Consiliul Federaţiei Internaţionale “Corda Fides” a studenţilor ca reprezentat al românilor din România, Lucian Bolcaş a fost eliminat din toate universităţile din Ungaria, trebuind să se înscrie la Facultatea de Drept din Viena, unde îşi ia licenţa şi doctoratul. (Alexandru Aciu, Ioan Ciordaş, Iosif Maiorescu, Eugen Şimonca, dar şi o viitoare figură ilustră a intelectualităţii româneşti din părţile Sătmarului, Augustin Mircea; aceştia toţi fuseseră eliminaţi din Academia orădeană, Lucian Bolcaş însă primise o pedeapsă şi mai mare: eliminarea de la toate universităţile din ţară! -  http://arhiva.revistafamilia.ro )
Editează la Budapesta revista „Familia română” despre care amintește, în anul 1908, Ioan Pelivan (Ion Constantin, Ion Negrei, Gheorghe Negru.  Ioan Pelivan – părinte a mișcării naționale din Basarabia. Editura Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2011). Între 1896 - 1914 îndeplineşte diverse funcţii administrative în Bucureşti, Beiuş şi Cluj. Împreună cu colegul şi prietenul său Ioan Ciordaş, înfiinţează, în 1911, Tipografia şi Librăria “Doina” al cărei director a fost o vreme. Pleacă voluntar pe front. După 1918 se stabileşte în Cluj dedicându-se în mai mare măsură scrisului. După 1942, pentru o perioadă de câţiva ani a fost secretar general de redacţie al gazetei  “Beiuşul”. A redactat la Budapesta “Amicul Soldatului – Călindar”, iar alături de Onisifor Ghibu, I. Şchiopul, S. Stanca, A. Paul scoate, tot la Budapesta ziarul  “Lupta”. A mai colaborat la: Adevărul, Dacia, Dimineaţa, Epoca, Foaia Literară, Gazeta Transilvaniei, Naţionalul, Poporul român, România Jună,  Tribuna,  Viitorul, Voinţa   etc. „Adesea stăteam la mese de cafenea cu bătrânii Lucian Bolcaş şi Aurel Ciato, care ne povesteau impresionante întâmplări din vechea gazetărie românească din Ungaria” mărturisește  Iustin Ilieşiu în Note autobiografice (Buletinul Institutului de Filologie Română ”A. Philippide”, anul VIII, nr. 2, aprilie – iunie 2007, Iași)  (I. O-I., S.S.)
Scrieri:
 -  Corda Fratres. Appello ai membri e a tutti gli amici della Federazione internazionale degli Studenti a proposito delle dichiarazione[!], che Sua Eccellenza Giulio Wlassics, Ministro dell'Instruzione d'Ungheria fece al Parlamento di Budapest nello seduta del 12 Marzo. Federazione Internazionale degli Studenti. Direzione della Sezione Rumena [Per la Direzione delle Sezione rumena Luciano Bolcaş, Vice-Presidente S.S. della Corda Fratres. Viena, Aprilie 1902]. Vienna, Editore L. Bolcaş (Tip. M. Salzer), 1902. (22,5 x 14,5). 12 p. (Federazione Internazionale degli Studenti. Direzione delle Sezione Rumena)  ;
-  Răsboiul ruso-japonez 1904-1905. [De] Lucian Bolcaş. Partea I. Până la căderea Portului-Arthur[!]. Budapesta (Tip. Poporul Român), 1905. (19,5 x 12,5). 119 p. cu il. 
-  Idem. Partea II. Dela căderea Portului-Artur[!] pînă la pacea dela Portsmouth [imprimat greşit: Portsmonth]. Budapesta (Tip. Poporul Roman), 1907. (20 x 12,5). 85[-94] p. cu il. 
-  Seri albastre (Pentameron), de Lucian Bolcaş. Arad (Tribuna, inst. tip. Nichin şi cons.), 1910. (21,5 x 14). 103 p.  
-  Năvăliri Barbare. [De] Lucian Bolcaş. Nuvelă. Budapesta, Inst. tip. şi de Editură Luceafărul, 1906. (19,5 x 13). 88 p.
- Năvăliri barbare (nuvele). Cluj, 1909;
- Pe cărările vieţii (Povestiri). Arad,  Tipografia Tribuna, 1910;
- Chestia autonomiei Bisericei Române Unite în şirul luptelor noastre pentru existenta naţională, de Lucian Bolcaş. Bucuresci, Inst. de Arte Grafice şi Editură Minerva Filip, Moroianu, Popovici şi Tălăsescu [pe copertă: Tip. Minerva], 1900. (22,5 x 15,5). 64 p.   –
-  Seri albastre (Pentameron), de Lucian Bolcaş. Arad (Tribuna, inst. tip. Nichin şi cons.), 1910. (21,5 x 14). 103 p.
- Străina. (Teatru).  Beiuş, Tipografia şi Librăria Doina, 1912; - Genoveva. Gherla, Tipografia Aurora, 1927. - Aurel cere bani. Schiţă din viaţa de la sate. (Premiul Luceafărului).   În:  Luceafărul (Budapesta). An. 3, nr. 19, 1 oct. 1904, p. 330-334. - Casa Ciordaş. Pentru-ce n’a cumpărat-o primăria? În:  Beiuşul (Beiuş). An. 5, nr. 31, 2 aug. 1925, p. 3. - Pentru ce n-a izbucnit revoluţia în Transilvania.   În:  Adevărul (Bucureşti). An. 29, nr. 10533, 7 iul. 1916, p. 1-2. - O lămurire.   În:   Patria (Cluj).  23 apr. 1925. - Genoveva. Gherla, Tipografia Aurora, 1897. - Chateou. De la Oradea Mare.  În:  Foaia literară (Oradea). An. 1, Nr. 12, 22 iun. 4 iul. 1893, p. 91-93. - Ax. Brunet de la Oradea.  În:  Foaia literară (Oradea). An. 1, nr. 19, 10-22 aug. 1897, p. 147-148. - Ix. De la Oradea.  În:  Foaia literară (Oradea). An. 1, nr. 8, 25 mai   - 6 iun. 1897, p. 61-62, nr. 9, 7-13 iun. 1897, p. 67-68. - O învingere după alta.  În:  Calendarul "Poporului român" (Budapesta). An. 4, 1906, p. 92-94. - Pentru ce n-a izbucnit revoluţia în Transilvania.  În:  Adevărul (Bucureşti),. An. 29, nr. 10533, 7 iul. 1916, p. 1,2. - Pentru ridicarea unui monument martirilor dr. Ioan Ciordaş şi dr. Nicolae Bolcaş.  În:  Beiuşul (Beiuş). An. 1, nr. 3, 19 iun. 1921, p. 6.           - Foaia literară - amintiri.  În:  Almanahul presei române (Cluj), 1926.

Referiri: Bradu, Ioan.  Poeţi şi prozatori bihoreni… - Cociu, Ana.  Lucreţia Suciu Rudow.   În:  Contribuţii culturale Bihorene…  p. 259; - Faur, Viorel. Cultura românilor din Bihor… p.  58, 103, 137, 173, 174; - Faur, Viorel. - Pagini din lupta poporului din sudul Bihorului pentru afirmarea culturală (activitatea Despărţământului beiuşan al Astrei între anii 1898-1918).   În:  Crisia (Oradea). An. 8, nr. 8, 1978, p. 433-492, p. 437; - Faur, Viorel. Viaţa politică a românilor bihoreni (1849-1919)… p. 28, 29, 31, 34, - Faur, Viorel şi Apan, Mihai.  Manifestări politice ale populaţiei româneşti din Bihor între 1870-1905.    În:  Crisia (Oradea). An. 14, nr. 14, 1984, p. 53-61, p. 58, 59, 60, - Mărgineanu, Ion. Oameni din Munţii Apuseni… p. 253; - Triteanu, Mihail. Luceafărul 1902 - 1920. Indice bibliografic analitic… nr. 1133.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu