miercuri, 15 mai 2019

CORNELIU CRĂCIUN ( 1944 - 2011 )



CRĂCIUN, Corneliu**/***. Profesor, cercetător, publicist. S-a născut la 20 mai 1944 în Rupea. A încetat din viață în data de 6 octombrie 2011 la Oradea. 
Studii primare, gimnaziale și liceale la Liceul “Samuil Vulcan” din Beiuş, unde şi-a luat bacalaureatul în 1961. Din toamna anului 1961 şi până în 1966 a fost student al Facultăţii de Filologie din Cluj. La absolvire a fost repartizat la Şcoala Generală Sudrigiu (Ţara Beiuşului – Bihor), de unde după un an a fost transferat la Liceul Pedagogic de Educatoare din Beiuş, aici funcţionând din 1967 şi până în anul 1975 când datorită unor jocuri de interese, liceul pedagogic a fost mutat la Oradea. Se transferă împreună cu şcoala predând la respectabilul şi mult respectatul Liceu Pedagogic “Iosif Vulcan” până în 2001.  În această perioadă a îndeplinit şi funcţiile de director adjunct (1990-1991) şi director al liceului (1991-1993). În anul 1988 și-a luat doctoratul  cu teza ”Contribuţia Societăţilor Academice Române la propăşirea spiritelor şi afirmarea politică a românilor -  1864 – 1918”, teză susţinută la Universitatea din Cluj-Napoca.
 În 2001 a trecut la catedra Colegiului Universitar de Institutori “Iosif  Vulcan” al Universităţii din Oradea fiind Conferențiar universitar. Totodată a fost și profesor la Universitatea Partium din Oradea.  A fost redactor-şef al publicaţiei „Revista de Istorie Contemporană” şi preşedinte al Despărţământului ASTRA - Oradea.
 Colaborează la  Familia, Al cincelea anotimp, Crişana plus (unde are  rubrică permanentă “Cartea străină”) Crişana, Impact etc. Preocupările pentru cercetare şi scris ale lui Corneliu Crăciun încep încă din perioada beiuşeană când face parte, alături de Nicolae Brânda, Ioan Dărăbăneanu, Emil Pop, Ioan Igna, Marius Boldor, Florin Dronca ş. a. din cenaclul literar al oraşului. 
Premii și distincţii: Premiul Editurii EMIA, Deva - România, 2000; Premiul M. G. Samarineanu al revistei de cultură „Familia” din Oradea, 2001; prin Decretul nr. 1097, din 10. XII. 2004, i-a fost conferit Ordinul „Meritul pentru Învăţământ” în gradul de ofiţer, Brevet MÎ/ nr. 117; Premiul de Excelenţă - secţiunea Literatură - al Primăriei Municipiului Oradea şi al Consiliului Local al Municipiului Oradea, în 2005, pentru cartea „Imaginea Europei în revista „Familia” (1865-1906)”; Diplomă de Excelenţă acordată de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional - 2010.
Dintre scrieri: Gramatica practică a limbii române pentru clasele V – VIII, (1997); - Societăţile Academice din Bucovina – “Arboroasa” şi “Junimea”, (1997); - Dicţionar de termeni literari, (2001); Metodica predării limbii române în învăţământul primar, (2001);  - Istoricul Societăţii Academice din Viena. 1861 – 1918, ( 2001). - Sub destinul care arde Ioan Buşiţia.  Oradea, Editura Logos’94, 2003; Viața cotidiană în Oradea interbelică. Editura Primus, Oradea, 2010; Culegere de texte literare si nonliterare, de exercitii, jocuri si glume, clasa a VII-a. Editura Emia, Deva, 2016.
Referiri: - Vasilescu, Stelian. Oameni din Bihor… p. 310. , Crișana, 7 octombrie 2011.
(I. I. S.S.)