S-a
născut la 26 martie 1891 în comuna Mădăras, sat de lângă Salonta, județul
Bihor. A încetat din viață la
29 mai 1975, în Bucureşti.
„Ca cel mai
mic din familie, scris-cititul l-am învăţat pe lângă fraţii mei mai mari. La
vârsta de 11 ani, sfătuit de învăţătorul din comună, am urmat clasa a 4-a la
şcoala primară reformată din Salonta, în limba maghiară. Am continuat aici şi
clasele gimnaziale în anii 1902-1906 fiind mereu premiat. Clasele 5-8
(1906-1910) le-am urmat la liceul din Beiuş. În Salonta am trăit cu merinde de
acasă. În Beiuş am trăit din meditaţii. În clasa a V-a am meditat, pentru
casă-masă, pe colegul Bathory Zoltan; în clasa a VI-a, bolnav cu pleurezie şi
temperatură, am meditat în camera neîncălzită pe colega Eleonora Ciurdaru căsătorită
în Debreţin; în clasele 7-a şi 8-a am
meditat pentru casă-masă pe Muckenhaupt Iosif. Am fost premiant în toate
clasele. La examenul de maturitate comisia, fără nicio deliberare, mi-a înmânat
un galben de 20 coroane, fapt unic în istoria liceului. Universitatea am
urmat-o în Budapesta (1910-1914) ca membru al colegiului Eotvos, fiind bursier al "Fundaţiei
Gojdu". După terminarea studiilor am fost reţinut ca asistent de Eotvos
Lorant, profesor de fizică experimentală pentru măsurări geofizice, pe traseul
Nagykoros - Valea lui Mihai, unde ne-a prins izbucnirea Primului Război Mondial.
În anii 1914-1919 am făcut războiul mondial pe frontul din Bosnia-Herzegovina
şi Italia (Isonzo - Tolmino)… apoi am
trecut în armata română… În tranşee, între ofensive, am învăţat diferite limbi:
italiana, engleza şi am încercat să cunosc structura unor limbi orientale:
turca, persana etc. La Belgrad învăţasem limba sârbă. Limba germană o învăţasem
în liceu, iar franceza la colegiul Eotvos…”
(În perioada iulie 1914 – 31 octombrie 1918, Teodor Neș s-a aflat pe
front, sub steagul Austro-Ungar. Revenit acasă, pe 3 noiembrie 1918, a fost
numit comandantul Gărzii Naționale din Tinca și, în această calitate, participă
la Marea Adunare de la Alba Iulia). „În 1918-1919 am activat în plasa Tinca ca
propagandist pentru alipirea Ardealului la România, fapt care mi-a adus
arestarea în martie 1919.” (Pentru faptele sale, locotenentul Neș a fost
arestat în 1/14 februarie 1919 de un grup de soldați unguri înarmați). ”După o săptămână însă, prefectul de Oradea
era Katz Bela, la intervenţia zecilor de ţărani veniţi cu căruţele din Mădăras
la Oradea, am fost eliberat… Activitatea de profesor am început-o în septembrie
1919 la Gimnaziul real de stat din Oradea… am plecat la Liceul "Andrei Şaguna" din Braşov, unde am
fost solicitat la sugestia prietenului Ilie Cristea… Aici la îndemnul lui
Axente Banciu şi Ilie Cristea, am început să public… În anii 1923-1928 am
funcţionat la Liceul "Emanuil Gojdu" din Oradea. Ca director am
promovat, prin toate mijloacele, prin cuvinte şi fapte, completarea instrucţiei
teoretice a elevilor prin lucrări practice…
Ca membru în expediţia de
măsurări geografice… am făcut măsurări geomagnetice… În revista Cele Trei Crişuri din
Oradea am publicat o serie de articole despre problemele actuale ale
fizicii… În revista Cele Trei Crişuri pentru popor din 1925, 1926 am publicat articole despre
Tainele cerului… Am colaborat la Gazeta Transilvaniei (Braşov, 1922/1923) şi Societatea de mâine
(Cluj, primele numere) cu articole de ştiinţă popularizată. Ca profesor la
Braşov, la cererea scriitorului Lucian Blaga, am revizuit şi adăugit manualul
de fizică al lui Tit Liviu Blaga, fost profesor la liceul din Braşov şi căzut
pe câmpul de luptă în primul război mondial. Manualul, ediţia a II-a, poartă pe
copertă şi numele meu. Ca profesor (1923-1925) şi director (1925-1938) al
liceului din Oradea, am publicat Anuarele
liceului pe anii 1925-1938 cu
studiI legate de viaţa şcolară şi de istoricul liceului. Am fost colaborator al
revistei Familia, care milita pentru înţelegerea
româno-maghiară. Am făcut parte din Grupul Familia alături de Ioan Agârbiceanu,
Alexandra Dima, Victor Eftimiu, Emil Isac, Ovidiu Papadima, Octav Şuluţiu etc.
Ca inspector general am publicat mult în revista ministerului Şcoala românească, inspirat din experienţa
mea şcolară, la catedră, ca director de liceu, de pe teren. În anii 1945-1947
scrisul l-am înlocuit cu discuţii verbale în cadrul şedinţelor sindicale pe
Capitală, ţinute la Liceul Spiru Haret în fiecare sâmbătă…"
(Vasilescu, Stelian, Oameni din Bihor…,
p. 372-376).
A fost preşedintele Astrei bihorene, calitate în
care în multe duminici împreună cu corul liceului se deplasa la sate şi ţinea conferinţe. A fost
preşedintele "Casei Naţionale" din Bihor, a susținut periodicele din
Bihor, a înfiinţat Universitatea liberă "Emanuil Gojdu", care de la
înfiinţare, în 1926 , a colaborat cu bune rezultate până în 1937 cu "Extensiunea
universitară din Cluj". A fost unul dintre cei mai importanţi animatori ai
vieţii culturale bihorene. Pe lângă
periodicele amintite mai colaborează la ”Legea Românească”, ”Gazeta de
Vest”, ”Astra Bihariei”, ”Ţara Visurilor noastre”, din Oradea, ”Societatea de
mâine” (Cluj), ”Noua revistă şcolară” (Bucureşti) şi altele.
Scrieri (selecție): - Liceul de băieţi din Oradea, Oradea,
1929; - Anuarul Liceului "Emanuil Gojdu" din Oradea,
1926/7-1927/8; - Tâlcul notelor în liceu, Oradea, 1933; - În
memoria prof. Constantin Pavel,
În: ”Gazeta de Vest” (Oradea), 20
mar. 1935; - Oameni din Bihor 1848-1918,
Oradea, 1937; - 1 Decembrie 1918, În:
”Legea Românească” (Beiuş), An
23, Nr. 23 – 24, 1 – 15 dec. 1943, p.
214 - 216; - Folosirea şi păstrarea materialului didactic, Bucureşti, Vol. 1,
1958; Vol. 2, 1963 ( în colaborare cu A.
Negulescu); - Monografia Liceului
"Emanuil Gojdu" la 50 de ani, Oradea 1971; - A doua carte despre Oameni din Bihor, Oradea, 1979.
Referințe: - Istoricul
cercetării manifestărilor memorandiste în Bihor, în:
”Crisia” (Oradea). An. 18, nr. 18, 1988, p. 423-425, p. 424; - Faur,
Viorel, Viaţa politică a românilor
bihoreni (1849-1919)… p. 7, 10, 51,
52, 72, 105, 109, 123, 147, 152, 163, 158; - Faur, Viorel şi Apan, Mihai, Manifestări
politice ale populaţiei româneşti din Bihor între 1870-1905, În:
”Crisia” (Oradea), An. 14, nr. 14, 1984,
p. 53-61, 56, 58; - Tripon, Aurel,
Monografia Almanah a Crişanei,
Tipografia Diecezană, Oradea, 1936, p. 417; - Vasilescu, Stelian. Oameni din Bihor…, 372; - Faur, Viorel,
Generaţia Marii Uniri. Evenimentele din Bihor (decembrie 1918-aprilie 1919).
Documente, Ediţia a II-a, Editura Universităţii din Oradea,
2013, p. 157. (I. I. S.S)
