Ne-a părăsit prof. Anton Naghiu, omul de cultură beiușean, cel care și-a pus puternic amprenta asupra culturii din Țara Beiușului la sfârșitul secolului XX și începutul actualului secol. A fost catalizatorul activității culturale, începând cu perioada anilor 1970, la Răbăgani, și continuînd până la sfârșitul secolului XX, la Beiuș, când a fost pensionat, și chiar după aceea. Am colaborat cu domnia sa o perioadă îndelungată, din 1989 și până după anul 2009. A fost cel care a demarat, în 2001, alături de Ioan Igna, Ioan Dărăbăneanu și Ioan Sorin Cuc, proiectul Biblioteca Beiușului, Serie nouă, proiect continuat de Ioan Igna, Nicu Silviu Odobasianu și cu mine, la Cercul Militar Beiuș. Ar fi multe de spus dar... o viață de om nu se poate descriescrie în cuvinte...
Dumnezeu să-l odihnească!
Urmează şcoala primară în localitatea natală, iar
studiile secundare la Liceul Clasic Mixt Român din Cluj. Urmează studii
superioare de filozofie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. Lucrează o
vreme în învăţământ la Răbăgani şi Săucani, apoi director de cămin cultural la
Răbăgani, reuşind să revigoreze activitatea cultural educativă de masă din
Răbăgani şi satele aparţinătoare.
Prin Decretul de tristă amintire 703 din 1973,
posturile de director de cămin cultural şi bibliotecar comunal încadrate cu normă întreagă se desfiinţează,
fiind salarizate pe mai departe cu o îndemnizație lunară. În această situaţie
Anton Naghiu a lucrat suplinitor în
învăţământ până în anul 1977, când a fost încadrat instructor la Casa
orăşenească de cultură din Beiuş, instituţie la care va rămâne până la 31
martie 2001, când s-a pensionat. Aici se ocupă de activitatea de răspândire a
cunoştinţelor cultural-ştiinţifice şi în
mod special de Universitatea Populară pe care, în calitatea de secretar şi apoi
director al ei, o face să funcţioneze la parametri maximi, nu numai pentru
nivelul oraşului Beiuş, devenind o activitate mult apreciată la nivel de ţară.
Din anul 1990 până la pensionare a fost directorul Casei orăşeneşti de cultură
reuşind, ca în noile condiţii existente, împreună cu directorul Bibliotecii
orăşeneşti “Constantin Pavel”, Ioan Igna,
să înscrie activitatea culturală a oraşului pe o nouă traiectorie,
ascendentă. “Este angajat în principalele
momente din viaţa social-culturală a oraşului, se remarcă printre altele, în
organizarea expoziţiilor de artă – înfiinţarea şi activitatea Galeriei de artă
“Astra“ Beiuş… a fost şi este un activ promotor al mişcării de ex libris în
Beiuş şi în judeţ (împreună cu pictorul Nicu Papp şi graficianul Ioan Mikloş),
activitate ce se integrează şi contribuie la dezvoltarea mişcării de “ex
libris” din ţară… la Casina Română din
Beiuş, cu ocazia redării acesteia în circuitul cultural [organizează] primul Salon internaţional de grafică mica
ex libris, fiind şi autorul catalogului Alma-Mater – Beiuş ’94.
Împreună cu avocatul Viorel
Butaş, judecătorul Nicolae Moş, profesorul Ioan Dărăbăneanu realizează, pe bază
de subscripţie, bustul ctitorului liceului din Beiuş, episcopul Samuil Vulcan,
aşezat pe soclu în curtea liceului. Preocupat în tinereţe de sporturi extreme –
paraşutism, planorism – iar mai târziu de alpinism, speologie şi ecologie, pune
bazele Clubului “Apuseni” Beiuş, pe lângă care a organizat şi o formaţie de
Salvamont… Participă efectiv la fondarea Asociaţiei Naţionale a Universităţilor
Populare din România (ANUP) şi face parte din conducerea acesteia… Prin
articole publicate în ziarul „Crişana” prezintă aspecte din viaţa social-culturală
a Ţării Beiuşului şi colaborează la „Paideia” (Revistă de cultură şi educaţie cu circulaţie europeană) cu materiale
privind educaţia adulţilor… se numără
printre cei care au pus bazele manifestării culturale din oraş –Săptămâna
culturală a Beiuşului cu organizare anuală”. A editat anual foaia Luna
Cinstirii.
Scrieri: - Naghiu A., Igna, I. Contemporanul nostru Gavril Hădăreanu. O viaţă închinată şcolii,
Beiuş, 2001 (Biblioteca Beiuşului, Serie nouă, Nr. 1); - Universitatea Populară Beiuş, instituţie de educaţie (1966-2006), Beiuș , 2006; - Colaborator:
Degău, Ioan, Brânda, Nicolae, Beiușul și lumea lui (vol. I-IV).
Referiri: - Vasilescu, Stelian, Oameni din Bihor… p. 370. (I. I.)
