Horia Cosma și Felicia Cosma
|
COSMA, Horia Voicu. inginer. Director general al SC MECORD SA Oradea. Sa născut în 18 octombrie 1929, în Răpsig / Arad, tatăl său fiind avocatul Ion Hărduțiu din Ineul de Arad, iar mama sa, Zoia Lucia Hărduțiu (1909-1982), era fiica protopopului ortodox de Ineu, Mihai Cosma, și a Lucreției lui Cosma, o ființă Crișană drept de vot la Marea Adunare Națională din 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia, care avea să proclame înfăptuirea României Mari, și primar al Beiușului (1921-1923). A încetat din viață în 9 iulie 2002, fiind înmormântat în Cimitirul din Deal din Beiuș, în memorialul familiilor Ilarie Crișan, de a amenajare și întregire, prin aducerea osemintelor unor membri ai familiilor, sa îngrijit cu devoțiune. După divorțul părinților săi, Horia Voicu Hărduțiu, a fost înfiat, de la vârsta unui an, de bunici săi pe linie maternă, Lucreția și Mihai Cosma, al numelui la preluat și venerat. A urmat cursurile Școlii elementare din Ineu, iar liceul la Beiuș („Samuil Vulcan”) și ultimele trei clase la Timișoara, absolvind secția reală în 1948. A ajuns în minerit „printr-un joc al hazardului”, cum îi plăcea să spună, sfătuit fiind de un inginer olandez. În 1946, tocmai la Timișoara, unde frecventa ultimele clase de liceu, în casa unui unchi de-al său, inginerul silvic Dumitru Munteanu, la care locuia și pe care la prețuit enorm, descinsese în treacăt inginerul din „țara lalelelor”, al văr-ului să lucrați la compania „Steauizarea specială a California”. Mirajul unei atari perspective la câștigat, astfel în 1948 sa înscris la Institutul de Mine Timișoara. În pofida rezultatelor deosebite înregistrate în anii de studii, pe parcurs a avut parte și de „două exmatriculări, din motive de origine socială”, rememora într-un interviu Horia Voicu Cosma. În 1952, avea 341 să se transfere la Institutul de Mine din București, pe care-l va absolvi în 1954, susținând examenul de stat în specializarea de inginer topograf minier. Repartizat la Ghelar (Hunedoara), inginerul Horia Voicu Cosma a făcut schimb cu o colegă ce primise post în Valea Jiului și care dorea să-și urmeze soțul la Ghelar. Așa a ajuns să lucreze din martie 1954 la Exploatare Minieră Lonea. Programul solicitant la făcut să renunțe la postul de asistent la Catedra de Rezistența materialelor la Institutul de Mine din Petroșani. Dovedind o temeinică pregătire profesională, fiind și un energic organizator, după numai un an ajunge inginer șef sector subteran la Exploatarea Minieră Uricani, unde avea să fie promovat, în 1957, inginer șef subteran la nivel de Exploatare. În 1958 lasă în urmă Valea Jiului, fiind numit director la Exploatarea Minieră Cozla, pe Clisura Dunării, la 35 de kilometri de Moldova Nouă. În 1962, i se încredințează funcția de inginer șef la Trustul Minier Banatul-Anina, unde a activat până în 1964, când se va transfera ca director tehnic la Trustul Minier „Ardealul” din Oradea.În urma unui accident colectiv soldat cu șase morți, produs la una dintre minele aflate în subordinea Trustului „Ardealul”, a fost schimbat din funcția de director tehnic. „Tocmai mă aflam la București, la o ședință a <>, din al consiliului de administrație făceam parte. Am pornit de urgență să conducă lucrările de salvare, dar, până la urmă, să consideri că și eu trebuie să fiu sancționat. Mi-a oferit postul de șef de proiect la Combinat sau alt post, la director. În 1972, ministrul Minelor, Bujor Almășan, căutând de urgență un inginer competent, cu experiență, vorbitor de franceză, pentru a fi trimis în Republica Centrafricană să înființeze o societate mixtă de exploatare a semnatelor, în urma unui acord de Nicolae Ceaușescu și Jean-Bédel să lucreze numai cu Jean-Bédel Bokassa. profesională o cunoștea foarte bine. După un an petrecut în Africa, Horia Voicu Cosma a fost numit director general al Grupului Întreprinderilor Industriale Locale Bihor Oradea (GILL), unitate economică „cu statut de centrală”, cu peste 10 000 de salariați. În 1 septembrie 1977, prin reorganizarea GILL Bihor sa înființat Întreprinderea Mecanică și Piese de Schimb Oradea (IMPS), întreprindere republicană cu profil mecanic, cu peste 6 000 de angajați, în subordinea Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini, Centrala Industrială de Autovehicule și director general de tractoare în Brașovărie a fost împuternicită. Horia Voicu Cosma. „Managementul este o problemă de competență, dar și de suflet”, obișnuia să spună directorul Horia Voicu Cosma. Preocupat stăruitor de dezvoltare și modernizare a capacităților de producție, a dotărilor acestora, de pregătire și perfecționare personală, de organizare cât mai eficientă a producției, de promovare a noilor tehnologii, a căutat să confere IMPS, prin structura și calitatea producției, o personalitate distinctă. Astfel, prin introducerea operațiunilor de sudură continuă în mediu protector de bioxid de carbon și argon, în colaborare cu Institutul de Sudură și Încercări de Materiale (ISIM) Timișoara, IMPS Oradea a ajuns să fie în aceeași vreme singura întreprindere din țară producătoare de dispozitiv de sudură. Acest parteneriat de succes la propulsat pe inginerul Horia Voicu Cosma între membrii Consiliului științific al ISIM Timișoara. Câtă vreme a patronat Grupul Școlar „Andrei Șaguna” din Oradea, a sprijinit dotarea sălilor de studiu și a atelierelor școală, asigurând și personal tehnic de specialitate (maiștri, ingineri), fiind nemijlocit interesat de pregătire și formare forței de muncă și în domeniul construcțiilor de mașini pentru a putea avea grijă de platforma sau de a-și face bine. Beiuș), de opotrivă și pentru întreprinderi de profil din Bihor.La 1 aprilie 1991 avea să fie președinte al Consiliului de Administrație și director general al SC MECORD SA Oradea, societate comercială rezultată în urma privatizării IMPS Oradea, funcție pe care a deținut-o până la 7 ianuarie 2000, când se retrage la cerere. Inginerul Horia Voicu Cosma a fost un intelectual în adevăratul sens al cuvântului, respectat și admirat, „inteligent și informat în domeniile cele mai diverse, mult dincolo de sfera obișnuită de preocupări a unui intelectual de formație tehnică” .
Era un poliglot, vorbind franceză, germană, engleză, italiană și maghiară. Personalitatea sa pregnantă, largul său orizont cultural apetența pentru lectură și artă l-au făcut să se bucure de prietenii multor scriitori și oameni de cultură, publiciști, actori, medici, figuri marcante ale diasporei, oameni de afaceri ori din lumea sportivă: Augustin Buzura, Ana Blandiana, Nicolae Manolescu, Marin Sorescu Iorgiu, Alexandru, And Marin Sorescu Mircea Malița, Alexandru Rosetti, Cristian Popișteanu, Veturia Goga, prințul Dimitrie Sturdza, Dan Setlacek și mulți alții, dar și cu demnitari comuniști „mai luminați”, de genul lui Gogu Rădulescu. El însuși era un împătimit al scrisului, încă din anii în care urma liceul la Beiuș, dovadă profundele sale analize asupra politicilor economice, publicată în revista „ Familia”
după 1989, evocările din volumele omagiale consacrate academicianului lui Alexandru Rosetti, respectiv istoricul său și publicistului Cristian Popișteană, științul Gheorghe Popiștean, știind despre s-a întâmplat . Crișan, Partenie Cosma ș. o. Na pregetat să sprijine instituțiile de cultură locale: Teatrul de Stat, Filarmonica, revista „ Familia” , Muzeul de Istorie și Etnografie din Beiuș etc.
A fost nu doar un bun cunoscător al sportului și un fin cunoscător al fenomenului, ci o vreme practicant al acestuia. În anii studenției, a fost rugbist la „Știința” Timișoara, respectiv la „Minerul”.
A sprijinit activitatea sportivă bihoreană. „Adăugînd condițiile bune de pregătire și sprijinul nemijlocit al unor inimoși susținători ai poloului ( ne referim în primul rînd la ing. Horia Cosma ), aflăm o parte a „secretelor“ care au determinat izbînzile lui”.
A sprijinit
echipa de fotbal FC Bihor din Oradea, ani întregi fiind președinte de onoare al
clubului. „La Oradea am cunoscut pe Horia Cosma, directorul unei centrale a
cărbunelui, inginer umblat prin aproape toate marile bazine carbonifere ale
ţării şi pe le multe conferinţe internaţionale de specialitate, fost, într-o
tinereţe de care nu se va despărți probabil niciodată, atlet şi rugbist
devotat. Specialist de primă mărime, legat de responsabilități concentrate,
Horia Cosma a animat, în clipe de răgaz, prin locurile pe unde a lucrat,
echipele de fotbal locale. Faima aceasta pe care şi-a cîştigat-o aproape fără
să ştie şi să vrea l-a urmărit şi la Oradea, unde într-o zi cînd peste echipa
Crişul ploua cu broaște, un diriguitor al urbei l-a invitat să preia conducerea
unei formaţii dată peste cap şi peste gardul diviziei A. În vremea aceea de
cenușă, omul de fotbal nu s-a apucat să trimită emisari după jucători teribili,
a păstrat un antrenor tînăr şi ambiţos, dar a început să construiască o stare
de spirit - cît mai apropiată de climatul unui autentic club de fotbal. Un
asemenea climat se încropește greu, el fiind condiționat de numeroși factori,
începînd cu starea materială a clubului şi terminînd cu adeziunea conştientului
şi subconştientului jucătorilor. Nu ştiam nimic despre faptul că echipa
orădeană e susţinută de nişte traverse noi. Dar ne-a stîrnit atenţia apariţia
ei pe primul loc în finalul sezonului de toamnă. Elanul actual şi capacitatea
Crişului ni se păreau greu de explicat, fiindcă aceiaşi oameni erau, anul
trecut, bolnavi de repetenţă. După ce am discutat cu Horia Cosma, preşedintele
echipei, după ce am stat de vorbă şi cu alţi oameni implicați în existenţa
acestei formaţii, am înţeles metamorfoza şi am evaluat obiectiv meritele
acestui animator, specialist în cărbune şi în întelegerea sufletului oamenilor.
Ceva similar s-a petrecut la Ploieşti. Petrolul era astă vară cu un picior în
capcana retrogradării, iar acum contează printre primele forţe ale
campionatului. Singura modificare palpabilă între cele două etape este
rechemarea în fruntea echipei a lui Gh. Urich, la care se renunțase din motive
greu de povestit. Horia Cosma înţelege fotbalul care, deşi nu este o treabă
greu de priceput, rămîne pentru mulţi un labirint infernal. Simţi la el pasiune
şi luciditate, devotament şi inteligență, precum şi aptitudinea de a conduce o
echipă, ultima implicînd — printre altele — un fluid de autoritate şi o
structură de sportman” .
A
reprezentat Federația Română de Fotbal la o seamă de manifestări și evenimente
internaționale.
 |
Horia Cosma la Geneva cu Rada Sanda Munteanu.
Foto: Arhiva personala Rada Sanda Munteanu |
În anul 1975, ia atitudine împotriva scoaterii din viața sportivă a fotbalistului Alexandru Boc, demisionând din Biroul FRR: „Boc a fost primit de generalul Dragnea. „E vorba de scandal din 1969, la lămuritul președintelui CNEFS-ului. vă scoatem din viața sportivă“. „Bine, dar eu am fost pedepsit de două ori pentru treaba asta!” — un Boc replicat. „N-are a face. a zis generalul. Ordinul nu se discută“. Peste câteva zile sa întrunit Biroul Federal. După discuții înfierbântate, Horia Cosma, președintele lui FC Bihor, și scriitorul Eugen Barbu au demisionat, făcându-și cunoscut de punctul de vedere: „Nicăieri în lumea asta nu există o Constituție care să dea de trei ori o pedeapsă pentru faptă ! ”.
Inginerul și managerul Horia Voicu Cosma a călătorit mult pe toate continentele (la Paris fusese prima oară în 1964), din SUA în China, din Republica Centrafricană în Suedia, din Israel în Coreea, Germania, Austria, Franța ș.a. Putea să plece din România de nenumărate ori, dar tot timpul a crezut că locul lui este în România și că aici trebuie să-i fie și mormântul, cum declara unui publicist. În 1956 sa căsătorie cu dr. Felicia Elena Radu (1928-1999), medic principal la Policlinica din Băile Felix. Pe când erau la Cozla, în Caraș-Severin, soția sa a pierdut o sarcină, nemaiputând avea copii. Au înfiat un băiat al unui frate al soției, Horia Cosma jr. (n. 1959), inginer TCM, ajuns director al Filialei Centru a SC MECORD SA Oradea, până la privatizarea acesteia.
Referințe: - Degău, Ioan, Suciu, Simion, Laza, Ioan, Beiușul și lumea lui. Vol. VI. Oameni de seamă din Țara Beiușului , Editura Academiei Române, Cluj-Napoca, 2021, p. 292 – 293. (IL)
