joi, 17 aprilie 2014

IMPISTRITUL OUALOR


  Infrumuseţarea ouãlor este un obicei preistoric, preluat mai târziu de Creştinism; ouãle sunt jertfite şi mâncate sacramental la sãrbãtorile pascale. Meşteşugul înfrumuseţãrii ouãlor pentru Paşti cuprinde alesul şi pregătirea oãlor, vopsitul acestora (adesea cu vopsele obţinute din plante) şi încondeierea propriu-zisã cu cearã, alternativ. Culorile iniţiale erau galbenul şi roşul, care simbolizeazã trecerea soarelui pe cer, de dimineaţă până la apus. Astăzi, culorile sunt mult mai variate, cele mai complicate decoraţii fiind folosite în nordul Moldovei. În mai multe zone din ţară, acest meşteşug se practicã anual in Vinerea Mare, conform tradiţiei pascale, aşadar pentru o mai bună cunoaştere a lui vă invităm în satele româneşti, înainte de Paşti ! (http://www.traditievie.ro

Dragoteni. Un satuc din comuna Remetea, atestat documentar din anul 1552 sub numele de Dragotha. In 1692 - Dragotyan, Dragutta, 1828 - Dragotyán, 1913 - Drágota. Un satuc in care credinta, portul popular si traditiile mai salasluiesc inca. De asemenea si mestesugurile. 
Ma voi opri astazi asupra impistritului oualor, ajuns la rang de arta in Dragoteni, si va propun sa o urmarim impreuna pe Dorina Hamza, artist popular, una dintre cele mai de seama reprezentante ale pastrarii obiceiului incondeierii oualor din Romania. Dorina Hamza este un exemplu viu al transmiterii obiceiului impistritului din generatie in generatie. S-a nascut la Dragoteni in urma cu 54 de ani si a mostenit talentul de la mama sa. Este renumita nu numai pentru impistritul oualor dar si pentru tesaturile si cusaturile populare traditionale. Casa acesteia este un mic muzeu al traditiilor populare din Țara Beiușului.
Ea ne va fi ghid in metamorfoza oului impistrit - de la un banal ou, bun de spart si prajit in tigaie, pana la bijuteria care devine. 
Si toate acestea datorita talentului dar si a unui instrument, banal am putea zice, tinand cont de progresul tehnologiei, un instrument numit ”bizarcă”. 
Desi filmul este din 2006, calitate VHS, totusi, ramane un document.Coloana sonora a filmului este sustinuta de Gh. M. David la fluier, Daniela Rada iar in final nu puteam folosi decat un fragment din Rapsodia Romana No 2 a inegalabilului George Enescu.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu