vineri, 8 octombrie 2010

Locuiesc la două străzi de casa în care a copilărit Adrian Pintea

Actor  de teatru şi de film, scenarist, regizor, profesor universitar scriitor, Adrian Pintea s-a născut la 9 octombrie 1954 în Beiuş. Face şcoala elementară la Beiuş şi Oradea, studii secundare la Oradea şi superioare la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică "I. L. Caragiale" din Bucureşti, clasa profesorului Petre Vasilescu, încheiate în anul 1979. Şi-a luat doctoratul, ]n anul 2002, cu lucrarea "Hamlet, sau actorul lucid". În 2004 absolvă Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică "I.L. Caragiale", secția regie film, la clasa Elisabeta Bostan. Temperament romantic, el este interpretul unor eroi introvertiţi şi plini de mister, revoltaţi şi vizionari. Se bucură de o filmografie bogată: 1977-Aurel Vlaicu (Mircea Drăgan); 1978-Între Oglinzi paralele (Mircea Veroiu); 1979-Falansterul (Savel Stiopul) 1980-Iancu Jianu haiducul (Dinu Cocea); - Iancu Jianu zapciul (Dinu Cocea); 1984- Reparatorul de piane - Adela, regia Mircea Veroiu; Fapt divers (Andrei Blaier); 1985- Bătălia din umbră (Andrei Blaier) 1986- Pădureanca (Nicolae Mărgineanu) 1987- Vulcanul stins (George Cornea) 1988- Vlad- fiul lui Mircea cel Batrân- Mircea, (Sergiu Nicolaescu); Cei care plătesc cu viaţa (Şerban Marinescu) 1989- Un bulgăre de humă (Nicolae Mărgineanu) Moartea unui artist (Horea Popescu), 1992- Domnişoara Cristina (Viorel Sergovici) film TV; 1993- Doctorul - Nostradamus, (British Production, Roger Cristian); 1995- Im Zeichen der Liebe / Sub semnul iubirii (Kathe Kratz); 1996- Doctorul român - Căpitanul Connan (Bertrand Tavernier, French Little Bear Release), Băiatul cu pasărea - Mânia, regia Mircea Veroiu, Jan - Das Alibi, regia Hayde Pills, Hamburg Films; Teroristul Goran - Diplomatic Siege, Trimark Production USA, Juan - Corida, regia Carlos Aguira, TVR, Mandroid, USA Fullmoon Productions

Pe 8 iunie 2007 a plecat să hoinărească printre nourii albi şi colinele verzi...





 "Important să nu mai lăsăm să treacă timpul pe lângă noi. Ideal ar fi să ne facem urgent rost de TEME ALE EXISTENTEI, în care să credem cu adevarat. Din păcăte, trăim într-o lume cu care nu ne putem identifica și vizavi de care nu poți să reacționezi decât afișând o detașare ironică. Asta atunci când nu-ți explodează mintea de draci, de dezgust, de panică morală și de panică a bunului-gust. Iar acestea sunt stări cu care ne confruntăm zilnic. Eu cred că la ora asta națiunea română doarme îngrijorator de profund, iar horcăitul acestui somn nu-mi sună deloc a bine. Stau uneori și mă-ntreb ce visează și m-apucă spaima. Că știți: sunt vise și sunt coșmaruri. Optimiști fiind, am putea spune că națiunea română nu mai are coșmaruri. Că de-abia am scăpat de cel mai aprig, respectiv toata perioada comunistă. Interesant ar fi de aflat dacă am scăpat realmente. Dar eu sper, cu toata ființa mea, că visurile românilor sunt drepte și limpezi, pentru că merităm, în sfârșit, o perioadă de înseninare a frunții și a conștiinței, o ieșire din mizeria și din cataclismul moral prin care am trecut. 50 de ani au fost de ajuns. Sunt sigur că și bunul Dumnezeu e de acord cu termenul ăsta. Eu sunt foarte atașat ideii soluțiilor personale. Dacă fiecare dintre noi va găsi câte o soluție de bună calitate, până la urmă vom reuși să ajungem în punctul în care ne vom spăla frumos pe față, ne vom strânge mâinile și vom spune: “Gata cu prostiile! Hai să ne-apucăm de treabă!”. Și din nou zic: trebuie să crezi în ceva. În iubire, în Dumnezeu, în dreptate, în armonie. În opinia mea, o națiune care își abandonează idealurile doar de dragul economiei de piața, mai ales sălbatică și comică așa cum e la noi, face o alegere nefericită)” (Adrian Pintea, interviu, în: Formula As, iulie 2002)

Dacă am o neîmplinire, şi am suficiente, una dintre acestea este că locuind în Beiuş, la două străzi de casa în care a copilărit Adrian, mai mare cu trei ani ca mine, nu am reuşit să-l aduc pentru o zi în Beiuş. Timpul a fost vitreg cu amândoi...

Simion Suciu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu