De-a lungul timpului, toate popoarele au folosit ca mijloc de individualizare şi comunicare diverse simboluri, devenite apoi simboluri naţionale.
Steagul este simbolul care caracterizează realizarea unei idei sau a unor înalte aspiraţii pe care un stat sau un popor le-a urmărit de-a lungul veacurilor
Pentru un stat, steagul este simbolul fiinţei sale istorice şi politice, al situaţiei pe care şi-a dobândit-o în mijlocul celorlalte state şi al prestigiului de care se bucură, fiind simbolul măririi naţionale. Pentru o armată , steagul este simbolul victoriei, simbolul către care se îndreaptă aspiraţiile tuturor acelora care luptă sub faldurile lui. Acest simbol, care vorbeşte într-o limbă tăcută dar înţeleasă, ne pune în faţă trecutul şi ne face să vedem viitorul, fiind “icoana patriei” şi “o relicvă sfântă şi înălţătoare a credinţei patriotice”. Astfel, din toate aceste motive, în toate timpurile şi la toate popoarele, drapelul s-a bucurat de o deosebită veneraţie. Pe steag se depunea Jurământul de credinţă – şi astăzi la fel. Purtătorii lui, din antichitate până în zilele noastre, sunt oameni aleşi şi datori să-l apere cu viaţa lor iar eroii sunt dezmierdaţi, pe ultimul lor drum, de faldurile drapelului.
Pentru noi românii, cel mai vechi steag cunoscut este balaurul zburător cu cap de lup, care avea în componenţa sa trei culori – roşu, galben şi albastru. Păstrarea şi îngemănarea celor trei culori a devenit o datină şi un obicei al pământului românesc, pe care s-a clădit stabilitatea, continuitatea şi unitatea românească. Din măreţia de altă dată a balaurului dacic cu cap de lup nu au mai rămas decât acele panglici tricolore pe care cete de feciori le purtau în luptă mereu, “sub semnul lupului”
Cele trei culori, roşu, galben şi albastru s-au păstrat pe blazoanele domnitorilor, au fluturat în timpul revoluţiei din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu iar la 8 noiembrie 1834, pe drapelele de luptă ale unităţilor militare moldovene Anul 1848 a prilejuit din nou exprimarea voinţei suverane a românilor pentru cele trei culori naţionale iar în 1852 steagul Transilvaniei era roşu , galben şi albastru.
De atunci şi până în prezent, cele trei culori îngemănate flutură pe pământul românesc.
Multe din statele lumii spre a-şi cinsti drapelul şi spre ai ţine mereu semnificaţia în memoria colectivităţii sărbătoresc, aşa cum facem noi, ziua drapelului.
Conform Legii 96 din 22 mai 1998, ziua de 26 iunie este proclamată “Ziua Drapelului Naţional”.
Simion Suciu
