Nicolae Popoviciu - Patronul spiritual al Şcolii generale beiuşene
S-a născut într-o familie de ţărani fruntaşi la 29 ianuarie 1903 în satul Biertan, județul Târnava Mare (actualmente județul Sibiu). A făcut studii la Dumbrăveni, la Școala Normală ”Andrei Șaguna” din Sibiu, la Liceul ”Andrei Șaguna” din Braşov. A urmat Academia Teologică ”Andreiană” din Sibiu, cu examene de diferență la Facultatea de Teologie din Cernăuți, care-i conferă doctoratul în 1934. Prin grija mitropolitului Nicolae Bălan este trimis la studii în străinătate la universitățile din Atena(1927-1928), München(1928-1930), Tubingen, Leipzig, Breslau(1930-1932). Între anii 1932-1936 funcționează ca profesor de teologie dogmatică şi apologetică la Academia Teologică ”Andreiană”.
La 28 aprilie 1936, Congresul Bisericesc l-a ales în scaunul de Episcop al Oradiei, la vârsta de numai 33 ani. A fost ales cu dispensă, printr-o procedură excepțională, întrucât vârsta canonică pentru alegerea unui ierarh era de minimum 35 de ani.
. A publicat un important număr de cărți, de referință rămânând ”Lespezi de altar”, publicată la Beiuş în 1942, la editura ”Librăria şi Tipografia Doina”. A fost un permanent colaborator cu studii şi articole la ”Revista Teologică”, ”Telegraful Român”, ”Lumina satelor”, ”Legea Românească” şi altele.
Ridicarea edificiului nou al Internatului Ortodox de Fete (actuala Școală cu clasele I-VIII”Nicolae Popoviciu”) a început în anul 1938. În toamna anului 1939 impunătorul edificiu al Internatului Ortodox de Fete, una dintre cele mai frumoase ale oraşului Beiuş, este pregătit să-şi primească cele dintâi eleve interne.
Animat de grija pentru copiii români, orfani de razboi, Nicolae Popoviciu începe ridicarea unui orfelinat pentru aceştia, pe strada Română unde se află Internatul Diecezan Ortodox de băieți(actuala policlinică). După anul 1945 lucrările la acest edificiu sunt sistate. Clădirea era aproape gata rămânând de efectuat doar tencuielile şi finisările. După aproape un deceniu clădirea este terminată de către stat dându-i-se destinația de spital, spital ce azi poartă numele de Spitalul Municipal ”Episcop Nicolae Popovici”.
Pe durata Dictatului de la Viena, Episcopul Nicolae Popoviciu este expulzat din Oradea, trimis peste graniță, în România, ceea ce îl determină să se stabilească în Beiuş, unde aduce şi cancelaria episcopală, rămânând aici până în 1945. Datorită atitudinii sale româneşti, a luării de atitudine împotriva statului față de biserică şi slujitorii acesteia şi pentru atitudinea sa anticomunistă, la 5 octombrie 1945 se emite ordinul 22381 al Sfântului Sinod, prin care se pecetluia ”punerea în retragere a P.S. Nicolae Popoviciu din scaunul episcopal al Oradiei ... ” din motive de interes superior bisericesc şi din cauză de boală pentru refacerea sănătății i se atribuie deocamdată Sf.Mănăstire Cheia din regiunea Prahova”, unde, în strictă izolare, trăieşte 10 ani.
La 20 octombrie 1960, î.p.s. Episcopul Nicolae Popoviciu trece în neființă, fiind dat pământului care l-a născut – Biertan, jud. Sibiu. La 22 august 1992 este înhumat la Biserica cu Lună din Oradea.
Şcoala cu Clasele I-VIII „Nicolae Popoviciu” din Beiuş
Cu data de 1 septembrie 1968 în clădirea Internatului Ortodox de Fete, ctitorită de Episcopul Nicolae Popoviciu, funcționează Școala Generală Beiuş, actualmente Școala cu clasele I-VIII” Nicolae Popoviciu”. Indiferent de denumirea purtată în timp: Școală elementară, Școală generală etc. este continuatoarea Școlii primare a oraşului Beiuş.. Acest 1 sau 15 septembrie 1968 nu este data de naştere a unei noi instituții de învățământ, ci, doar începerea activității unei vechi instituții şcolare beiuşene, într-un nou edificiu. Creşterea numărului de clase şi a efectivelor de elevi, impune construirea unui nou corp de clădire ce se dă în folosință la 1 septembrie 1972. În anul de început, anul şcolar 1968-1969, existau 22 de clase cu un efectiv de 710 elevi. Numărul claselor s-a mărit în timp, ajungând în anul şcolar 2009-2010, la 30 clase(16 la înv.primar şi 14 la cel gimnazial), cu un efectiv de 677 elevi.
În cartea sa ”Torțe arzânde în Țara Beiuşului”, prof.Gavril Hădăreanu spunea că ”ar fi nimerită cunoaşterea istoriei edificiului care găzduieşte şcoala, iar cuprinderea în denumirea şcolii a numelui ctitorului ei ar fi un stimulent în plus pentru elevi şi dascăli să-i ridice cota valorică şi, o placă comemorativă încastrată în zidul de la stradă, i-ar adăuga acestei şcoli un plus de noblețe”.
Acest îndemn prinde viață în 1999, când conducerea şcolii face demersurile necesare, iar la 23 octombrie 1999 are loc festivitatea prin care se conferă numele ”Nicolae Popoviciu” şcolii generale din Beiuş. Tot atunci s-a dezvelit şi s-a sfințit de către Episcopul Oradiei, p.s.Ioan Mihălțan placa memorială. De atunci, în fiecare an la 6 decembrie se omagiază şcoala şi patronul ei spiritual, ziua Sfântului Nicolae devenind Ziua Școlii.
Sărbătoarea şcolii
Profesori, elevi, părinţi au participat la sărbătoarea şcolii beiuşene, desfrăşurată în ziua de „Sfântul Nicolae”, începând cu ora 11.
Manifestarea a debutat cu o slujbă religioasă oficiată de un sobor de preoţi, în frunte cu protopopul ortodox de Beiuş Ioan Nat Balint.
Cuvântul de bun venit a fost rostit de directoarea şcolii – prof. Adina Cioloş. Pornind de la un citat din Cuvântarea Ep. Nicolae Popoviciu din 18 septembrie 1938 a prezentat repere din viaţa şi activitatea acestuia, implicarea sa în privinţa educării tinerilor, a adus mulţumiri tuturor celor care s-au implicat în organizarea „Zilei Şcolii” şi a prezentat pe realizatorul bustului Ep. Nicolae Popoviciu - prof. Popa Avram din comuna Lunca, cel care a donat acest bust şcolii beiuşene. Iniţiativa unui bust al ctitorului, în incinta şcolii, aparţine prof. Miklos Janos, directorul adjunct, care, încă din 2007, în urma unei discuţii cu fostul consilier judeţean Călin Drăgoi a aflat de bustul realizat de prof. Avram Popa. Alături de prof. drd. Alin Novac – Iuhas, fostul director al şcolii, au avut o discuţie cu realizatorul bustului iar acesta a acceptat să-l doneze şcolii. Restul a fost simplu – construcţia unui soclu adecvat, „patinarea” bustului cu bronz şi... dezvelirea acestuia pe 6 decembrie 2010.
Primarul Beiuşului – Adrian Domocoş a omagiat activitatea ilustrului slujitor, nu doar a bisericii dar şi al societăţii beiuşene, ctitorul clădirilor şcolii şi ale spitalului beiuşean, ambele purtându-i numele.
Prof. Avram Popa a subliniat legăturile strânse existente între Lunca sa natală şi Beiuş, nu doar ca şi amplasament geografic dar şi prin frământările istoriei de la 1919, prin martirii Ioan Ciordaş, Nicolae Bolcaş şi Nicolae Bogdan.
Protopopul Ioan Nat Balint a prezentat istoria şcolii beiuşene dar şi viaţa episcopului Nicolae Popoviciu.
Au urmat dezvelirea şi sfinţirea bustului precum şi un frumos program artistic, în ton cu specificul lunii decembrie – recitări, cântece şi colinzi. La realizarea spectacolului şi-au adus aportul prof. Maria Horge, Mihaela Nemeş, Veronica Popa, de la Catedra de Limba Română, Daniela Rada şi Marioara Lupău de la Catedra de Muzică. La final, copii af fost cinstiţi cu dulciuri de către învăţătoarele din şcoală.
Sub îndrumarea Prof. Florica Pirtea şi Nicolae Petruţ, copii au realizat expoziţia „În întâmpinarea sărbătorilor de iarnă” – machete din materiale reciclabile.
Tot cu această ocazie s-au difuzat calendare realizate de către prof. Bar Cătălin, Mladoniczki Edittha şi directoarea Adina Cioloş, în scopul promovării imaginii şcolii. Nu pot încheia fără a aminti prezenţa fostul director al scolii prof. Dringo Ionel, directoarele de la cele doua gradinite beiuşene, cele care "asigură materia primă" pentru şcoala generală - Florica Fulias si Marioara Apostol, precum şi directorul Colegiului Tehnic ”Ioan Ciordas”- Nicolae Ile.
Simion Suciu
Galerie Foto
