vineri, 17 decembrie 2010

MAREA ASTEPTARE...


Stau şi rememorez seara de 17 decembrie de acum 20 de ani. Eram ofiţer de serviciu din 16 decembrie. Aşteptam...
Ce aşteptam?
O veste de acasă? Legăturile telefonice nu funcţionau. Ar fi trebuit să merg la Oradea să-mi văd familia, după două săptămâni, dar pe 16 după amiaza, pe la 16.00, am executat “Ştefan Cel Mare” – alarma de luptă. Incredibil, mi s-a părut atunci. Alarmă de luptă duminica după amiaza.
Un ordin mult iubit de militari – “Încetarea”
O clarificare a situaţiei, ori e albă, ori e neagră...
Eram nedormit de aproape 40 de ore, echipamentul de luptă mă trăgea în jos iar „Carpaţi-ul” îmi frigea degetele... mi-era teamă să nu fiu nevoit să-l folosesc, nu ştiam nimic despre familia mea, tata era blocat în Timişoara, nu ştiam dacă a ajuns acasă... controalele pe care trebuia să le efectuez erau mult mai dese, soldaţii, unii dintre ei recruţi, erau neliniştiţi, speriaţi... de câte ori suna telefonul pe circuit militar (cel civil era mut) un fulger îmi străbătea creierii...
Cam aşa a fost acum douăzeci de ani...
Acum?
Cam tot la fel, alte vremuri, aproximativ aceleaşi griji doar că pistolul meu zace undeva, într-o magazie sau poate chiar a fost casat. Era un pistol bun, bine reglat... şi mă frig şi acum degetele...
Aştept şi acum. Oare ce aştept?
Mă uit la tv şi constat că un oarecare parlamentar, Gheorghe Tinel, a găsit soluţia ieşirii din criză – să taie plopii de pe marginea drumurilor şi să încălzească şcolile din mediul rural. Am senzaţia că e un banc prost din categoria „Radio Erevan” dar îmi trece când individul, la modul cel mai serios, explică avantajele acestei operaţiuni. Şi culmea, este absolvent al Facultăţii de Silvicultură din Braşov (1991), ba mai mult, din 2007 este doctorand catedra împăduriri???) No comment! Şi automat îmi aduc aminte că şi Marele Marinar, în urmă cu vre-o zece ani, tot aşa, voia să taie copacii de pe marginea drumului ca să evite pierderea de vieţi în accidente de circulaţie. Guvernul taie din salarii, taie din pensii, unde ajungem? Măcar să aibă grijă să nu taie şi plopii fără soţ ai lui Eminescu... dar nu ar fi de mirare, 15 ianuarie, ziua de naştere a Luceafărului nu e departe – ce-ar fi să vină Funeriu ori Kelemen Hunor cu ideea asta? Un cadou postum...
Oare ce aştept?
Mai pot aştepta ceva?
Într-o ţară unde hoţia şi prostia, incultura şi non valoarea sunt la rang de virtute, unde „minciuna stă cu regele la masă”, unde...
În decembrie 1989 am sperat că va fi altcumva şi tot atunci, TVR-ul a difuzat un film, un fel de avertisment, aş spune – „Ferma animalelor”. Şi iată că s-a adeverit. Oare se va întâmpla şi finalul? Când? Aştept...
Simion Suciu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu