Foto: curentul.net |
A urmat școala primară şi gimnaziul la Bistra,
Almaşul Mare, Popeşti, studii secundare la Beiuş şi Oradea (1956-1960) și
studii superioare la Facultatea de Filologie a Universităţii din Cluj (1969).
Între 1978-1980 urmează un curs de specializare în biblioteconomie.
După absolvirea facultății este profesor la Bogei,
Ciutelec, Popeşti (1966-1971) și director la şcoala din Popeşti (1969-1970).
Între 1971-1978 este director al Casei de cultură a sindicatelor Oradea,
bibliotecar la Biblioteca judeţeană “Gheorghe Şincai” Bihor (1979-1990), redactor
la Crişana (1990-1991), Inspector la Inspectoratul de cultură Bihor (1991-1995),
director Biblioteca judeţeană “Gheorghe Şincai” Bihor (1997). Din 1998 a fost conferenţiar universitar la Facultatea de Litere a Universităţii
din Oradea. Și-a susținut doctoratul cu teza Contribuţii la istoria iluminismului românesc din
Transilvania. Viaţa şi opera filologică a lui Ioan Corneli (1762-1848). Este fondator al revistei Familia Română al cărei redactor șef
a fost. A fost membru al mai multor fundaţii şi societăţi culturale din România
şi străinătate. În afara studiului şi cercetărilor legate strict de profesie
(biblioteconomie), a fost unul dintre cei mai avizaţi cercetători în domeniul
istoriei cărţii şi a bibliofiliei din România. A participat la numeroase
sesiuni ştiinţifice, simpozioane, alte manifestări ştiinţifice în cadrul cărora
prezentat studii şi comunicări din domeniile amintite. A fost preocupat
de mişcarea de ex libris din România şi mai ales din judeţul Bihor,
editând în acest sens o revistă intitulată Ex Libris românesc al cărei
prim redactor a fost şi în care a avut contribuţii personale. A publicat peste
160 de studii şi referate de specialitate, în domeniul biblioteconomiei,
bibliologiei, bibliofiliei, istoriei culturale şi istoriei literare, în reviste
şi volume şi, totodată, a luat parte la peste 120 de sesiuni de specialitate
din ţară şi din străinătate, în domeniile arătate mai sus. Numeroase premii,
diplome şi distincţii culturale, în ţară şi străinătate i-au răsplătit
preocupările. A editat şi prefaţat peste treizeci de cărţi de istorie, cultură
şi literatură, care privesc românii de pretutindeni, precum şi integrarea
Bihorului în valorile culturale naţionale ale tuturor românilor. A fost membru
al Biroului Consiliului de Conducere al Asociaţiei Bibliotecarilor şi
Bibliotecilor Publice din România; preşedinte al Asociaţiei Române pentru Ex
Libris, Oradea, din 1995, afiliată internaţional la Federaţia de specialitate
de la Londra. Membru asociat în Comisia Naţională a Bibliotecilor din România.
„Eu nu am
cules roadele eforturilor mele! Poate au
cules alţii de la mine, cum şi eu am cules de la alţii mai înainte”-
Constantin Mălinaș.
Scrieri: - Afinitatea
lui Gheorghe Şincai faţă de Oradea, 1979; - Biblioteca ediţiilor Eminescu româneşti şi străine 1879-1989,
Oradea, 1989; - Centenar Ion Creangă
1889-1989: Catalog de ediţii ale operei, Oradea, 1990; - Eminescu - un secol în medalii (1889-1989), Oradea, 1992; - Pictorul Traian Goga (1917-1989),
Oradea, 1993; - Tipografi, tipografii şi
edituri în Bihor 1565-1948, Oradea, 1995; - Carte românească veche la Oradea (1643-1830), Oradea, 1993; - Biblioteca pentru toţi la centenar 1895-1995,
Oradea, 1995; - Cu Astra în regiunea
Odesa, Oradea, 2000; - Eminescu şi
Oradea, 2000; Oradea, 1993; - Contribuţii
la istoria iluminismului românesc din Transilvania: IOAN CORNELI
1762-1848. Teză de doctorat, 316 p., Universitatea
Oradea, 2003; - Oradea în plăci memoriale, album, Oradea, 2003; - Cartea bicentenarului Gojdu 1802-2002,
270 p., Oradea, 2004.
Ediţii îngrijite (selecţie): Alecsandri, Vasile, Cântecul gintei latine, Oradea, Editura “Mihai Eminescu”, 1991; -
Meciu, Dimitriu, Poema Munţilor Beiuşului,
Oradea, Editura “Mihai Eminescu”, 1996; - Munteanu,
Ioan. Proclamaţia de la Sarcău 12 iunie 1848, Oradea, Biblioteca Judeţeană
“Gheorghe Şincai”, 1998; - Pompiliu,
Miron. Poezii, Oradea, Biblioteca Judeţeană “Gheorghe Şincai”, 1998.
Referințe: - Vasilescu, Stelian, Oameni din Bihor-dicţionar sentimental- Vol. 1… p. 360; - Iulian
Negrilă. Constantin Mălinaş (1943-2010), în:
Revista Arca, Arad, nr. 1.2.3/2016; - Nenati, Olaru, Lucia, A plecat dintre noi un om de patrimoniu –
Constantin Mălinaș, în: Luceafărul, 6 martie 2010
(luceafarul.net/a-plecat-dintre-noi-un-om-de-patrimoniu-–-constatin-malinas,
accesat 11 mai 2019, ora 17.45). (I. I. S. S.)