S-a născut în
data de 20 august 1945, în București.
A urmat
cursurile Liceului Mihai Viteazul din Bucureşti şi este absolvent al
Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti. Fiu al reputatului gazetar
sportiv din anii '40-'50 al secolului trecut, Petre Gaţu, campionul mondial de
mai târziu a debutat în sport la echipa de fotbal "Tânărul
Dinamovist", în anul 1953. Conform adevarul.ro, în tinereţe a fost şi
vicecampion național la șah.
Prima întâlnire
cu handbalul s-a produs ceva mai târziu, în 1958. Așa descrie Cristian Gațu
întâlnirea cu handbalul: ”Vine iarna
sfârșitului de an, când activitatea de fotbal era întreruptă (nu era Spania,
Italia, Turcia, în schimb era zăpada cât cuprinde). Mă duc la școală și mă
trezesc cu clasa aproape goală. Întreb unde sunt colegii mei și mi se spune că
sunt la antrenament de handbal la sala Recolta și că sunt scutiți două ore.
Când au revenit la școală, i-am întrebat ce fac și mi-au spus că joacă fotbal
și că antrenorul este răcit. A doua zi, m-am dus și eu și am jucat fotbal. Și a
treia zi, și a patra zi. A cincea zi, apare profesorul, când fotbalul era în
toi, ne oprește și ne dă o minge de handbal și ne pune să jucăm. Mi-a fost
rușine să ies de pe teren și am rămas!”. Cristian Gațu avea să înnobileze
jocul cu mingea mică prin grația sa deosebită, pusă în slujba unei echipe de
excepție nu doar a handbalului, ci și a sportului românesc. O echipă din care
mai făceau parte, printre alții, Ștefan
Birtalan, Roland Gunesch, Ghiță Licu, Valentin Samungi, Cornel Penu, Gheorghe
Goran, Mihai Marinescu, Werner Stockl, sau Radu Voina. ”Constelația de
valori s-a format în timp. Noi am fost o adevărată echipă. Când se vorbește de
o echipă astăzi, se vorbește destul de strâmb. Pentru că o echipă nu înseamnă
doar Cristina Neagu, de exemplu. Pentru că un jucător nu poate câștiga de unul
singur o competiție într-un sport colectiv. Noi am pornit împreună și am fost
tot timpul mesagerii acelei echipe. Iar faptul că astăzi, după atâtea zeci de
ani, ne întâlnim, în fiecare miercuri, toți membrii acelei echipe campioane
mondiale spune totul despre importanța acestei coeziuni, care s-a construit și
se menține și azi.”
În 1963, Gaţu a
renunţat definitiv la fotbal, dedicându-se în totalitate handbalului, sport în
care a avut o carieră strălucitoare. După ce a trecut pe la Rapid şi Ştiinţa
Bucureşti, a fost legitimat la Steaua, unde cunoaşte adevărata consacrare. Sub
îndrumarea lui Ioan Knust Ghermănescu, a reuşit să se impună mai întâi la echipa
de club, cu care a cucerit zece titluri de campion, apoi şi în echipa
naţională, al cărei conducător de joc a fost mai bine de un deceniu. Palmaresul
lui Cristian Gaţu este impresionant. "Magicianul semicercului",
cum era supranumit, a jucat de 212 ori în tricoul naţionalei României, cucerind
de două ori titlul mondial - Paris (1970) şi Berlin (1974). Este dublu medaliat
la Jocurile Olimpice, argint în 1976, la Montreal, şi bronz, în 1972, la
Munchen. Mai are în panoplia sa o medalie de bronz, cucerită la Campionatul
Mondial din 1967 şi o medalie de aur, obținută la Campionatul Mondial
Universitar din 1969. Tot la nivel internaţional, a câştigat cu Steaua, în
1977, Cupa Campionilor Europeni. În 1983, a revenit la clubul Steaua ca
instructor la... sporturi nautice, iar între 1984 şi 1989 a îndeplinit funcţia
de vicepreşedinte al grupării din Ghencea. Retras din handbal, după o
experiență de antrenor-jucător în Italia, la Polisportiva Follonica, Cristian
Gațu a revenit la clubul Steaua, unde a ocupat mai multe funcții în anii ’80,
punându-și în valoare calitățile de lider, dobândite pe teren. Astfel, și el a
avut o mică contribuție la marele succes al echipei de fotbal a Stelei, care a
câștigat Cupa Campionilor Europeni în 1986, organizând diferite turnee în Italia,
pe baza relațiilor sale.
Între
1989-1990, a fost şef al secţiei de fotbal la Steaua, apoi, între 1990-1991,
şeful instruirii sportive şi vicepreşedinte. A fost secretar de stat în
Ministerul Tineretului şi Sportului (1991-1993). Între 1993-1997, s-a aflat la
comanda Facultăţii Militare de Educaţie Fizică. A fost Comandant al Clubului
Sportiv al Armatei (1997-1998), iar între 1996-2002, a fost vicepreşedinte al
Comitetului Olimpic Român. Cristian Gațu a fost președintele Federației
Române de Handbal timp de 18 ani (1996-2014). A fost distins
cu ordine şi medalii. Din 1970 este maestru emerit al sportului, iar în 2000
i-a fost acordat Ordinul naţional "Serviciul Credincios" în grad de
ofiţer. În anul 2007 avea gradul de colonel în rezervă și a fost înaintat la
gradul de general de brigadă (cu o stea) în retragere. Din 17 martie 2006 este
Cetățean de Onoare al Municipiului București.[1] În 1972 s-a căsătorit cu beiușeanca Tamara Craiovan,
fiica lui Ion Craiovan, fostul președinte al Filialei de vânătoare Beiuș. ”...am
făcut cununia civilă într-o luni, pentru că duminică avusesem meci
Steaua-Dinamo. Cununia religioasă am făcut-o sâmbăta, la Beiuş, de unde e
soţia. Am făcut nuntă frumoasă, cum e pe
la noi, m-am culcat, a doua zi m-am trezit, mi-am luat bagajele şi am plecat în
cantonament. M-am mai văzut cu ea peste şase luni.”
S-a implicat în
dezvoltarea sportului beiușean, a sprijinit înființarea echipei de handbal a
Colegiului Național ”Samuil Vulcan”.
Referințe: - Un interviu cu Cristian Gaţu - (născut în zodia leului 20 august).
În: ”Crișana”, 6 August 2010; - Interviu
monument cu Cristian Gaţu! Dă cărţile pe faţă: "M-am umilit la uşa lui
Oprescu pentru a salva Oltchimul!" » Cine a fost mai bun: Gheorghe Tadici
sau Radu Voina?, în: Gazeta sporturilor, 24 noiembrie 2014; - Dohi, Marina,
Cristian Gațu, la 73 de ani. În 1974 a
fost desemnat cel mai bun jucător din lume, În: ”Click”, 20 august 2018 - Socol, Bogdan.
Cristian Gațu, liderul generației de aur a handbalului românesc. În: ”Elita
României”, 9 mai 2019 (https://elitaromaniei.ro/cristian-gatu-liderul-generatiei-de-aur-a-handbalului-romanesc/,
accesat în 16 octombrie 2019, ora 11.45). (N. S. O.)
