A urmat cursurile şcolii primare şi cele secundare la Liceul "Samuil Vulcan", obţinând bacalaureatul în 1950. Între anii 1950-1954 a urmat cursurile Facultăţii de Ştiinţe Naturale a Universităţii din Cluj.
După obţinerea licenţei a fost repartizată la Şcoala Generală din Câmpanii de Sus din Ţara Beiuşului, de unde după scurtă vreme, chiar în cursul anului şcolar a fost transferată la Liceul din oraşul Dr. Petru Groza (Ştei), unde funcţionează până în anul 1963. Din anul 1963 și până în 1966 a lucrat la Comisia regională de Răspândire a Cunoștințelor Cultural-Științifice din cadrul Secției de Învățământ-Cultură și Comitetul de Cultură de lângă Sfatul Popular Regional Crișana.
În anul 1966 trece la Secţia de Ştiinţe Naturale a Muzeului Judeţean Crişana, a devenit apoi Muzeul Ţării Crişurilor, unde a funcţionat ca muzeograf până la pensie, în anul 1988. Ca muzeograf, trece la cercetarea florei şi vegetaţiei, în zonele periclitate de intervenţie umană ( Valea Ierului, Valea Iadului, zona carstică Padiș, masivul Biharea, Munții Pădurea Craiului, Munții Codru Moma, Rezervația Pârâul Pețea, efectuând și cercetări în planul plantelor medicinale (etnobotanica) în Depresiunea Beiuș. Publică peste 40 de articole în revistele „Nymphaea, Biharia , Ed. „Muzeul Țarii Crișurilor”, revista Ocrotirea naturii și a mediului înconjurător , Editura Academiei, revista Museum-XXX trimestrielle publice par l' UNESCO
etc. Realizează filmul științific XXX (nufărul termal), fiind consultant științific al Studioului „Al. Sahia” (1968). Are preocupări în turismul ecologic, organizând un curs de trei ani pentru ghizi montani (1980-1983). A organizat zeci de expoziții de aranjamente florale (1978-1992). A fost invitată la conferințe și congrese cu profil ecologic: Bonn (1984), Bratislava (1972), Birmingham (1994), Hannover (1995), Ziirich (1997), Florența (1998), Alaska (1998), Varșovia (1999) , Budapesta (1994, 1996, 1997, 1999), Finlanda - Laponia (2000), Groenlanda, Islanda, Insulele Feroe (2010). A fost custode CMN (XXX), membru al Societății Române de Ecologie (din 1990), al Consiliului Social - economic al ONU și al Comisiei de consultanță a Primăriei Oradea. A deținut titlul de Excelență în ecologie (2004) și indemnizația de merit a Academiei Române . A fost preocupată de tradiţiile şi ocupaţiile specializate ale locuitorilor satelor Ţării Beiuşului. Astfel face un amplu studiu, pe care îl publică, referitor la medicina populară în Țara Beiuşului cu aplicaţie în special
la localităţile Poieni de Sus şi Poieni de Jos, comuna Bunteşti.
În scrierile sale, în desele luări de cuvânt, în întâlnirile oficiale și neoficiale cu reprezentanții conducerii locale și cele centrale cu atribuții în protecția mediului a militat necontenit pentru constituirea Parcului Național Munții Apuseni cu Rezervația Naturală Padiș - Cetățile Ponorului, parc la a realiza activitățile. că trebuie să aşezată ca o cărămidă fundamentală strădania profesoarei Ana Marossy. Și-a închinat toate eforturile de menținere și de salvare a rezervației Pârâul Pețea de la Băile 1 Mai, mai ales a emblematicului său nufăr termal (Nymphaea lotus f. thermalis), precum și a zonei Padișului. Din toate deplasările pe care le-a făcut în zonele de cercetare a adus material pentru ierbarul Muzeului Țării Crișurilor.
A fost custode sau membru a multor societăţi şi asociaţii de ştiinţe naturii şi de protecţie a mediului din ţară şi străinătate. Mai trebuie să adăugăm faptul că mulți, foarte mulți ani, Ana Marossy a fost organizatorul și sufletul excursiilor realizate de diverse cluburi și asociații din Oradea în zona Stâna de Vale și Arieșeni. În 2006 a fost distinsă cu Premiul de Excelență din partea Primăriei Municipiului Oradea. Anna Marossy și-a ridicat în vocea publică împotriva proiectelor periculoase pentru mediu, ca în cazul unui proiect de exploatare prin cianurare a zăcământului aurifer de la Roșia Montană, pe care îl considerăm atent la siguranța națională .
Anna Marossy a iubit călătoriile, străbătând Asia Centrală, Siberia, Alaska, Groenlanda și, în 2012, Spitzberg, Norvegia. În memoria Anei Marossy, o alee din Parcul Libertății din Oradea poartă numele
Referiri: - Mărgineanu, Ion, Oameni din Munţii Apuseni . Început de dicţionar fără sfârşit … p. 266; - Vasilescu, Stelian, - Oameni din Bihor -dicţionar sentimental- Vol. 1 … p. 571; - Anna Marossy a plecat în ultima călătorie, în: ”Crișana”, 18 Octombrie 2015; - Anna Marossy (1931-2015) , în: ”Crișana”, 12 Octombrie 2015; - Bradu, Mircea, Stanik Istvan, Monografia județului Bihor. Vol. III. Oameni din Bihor , Editura Arca, Editura Universității din Oradea, 2010. p. 169-170. (II, SS)
