Şcoala primară şi studiile secundare le-a urmat în Beiuş. Ilarie Crișan, unchiul său și tatăl lui Gheorghe Crișan, la adus de la Cărpinet și la susținută la școală . În anul şcolar 1913–1914 a început Facultatea de Medicină la Budapesta. Datorită izbucnirii primului război mondial, în 1914 și-a încetat studiile. În același an, a fost mobilizat și trimis la frontul italian. Aproape la sfârșitul războiului, în 1918, a fost de mobilizat și a revenit în țară. A făcut, apoi, parte din Garda Națională a României. A participat la Marea Adunare Națională din Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Începând cu 1920 și-a continuat studiile la Facultatea de Medicină din Cluj. În același an, a fost numit asistent la Institutul de Histologie și Embriologie, care făcea parte din Facultatea de Științe din Cluj. A absolvit studiile în anul 1923.
Din 1920 este numit preparator la Laboratorul de histologie și embriologie de la Facultatea de Științe. Laboratorul era condus de profesorul I. Scriban. Lucrând cu pasiune și dăruire, Cornel Crișan continuă pregătirea sub îndrumarea profesorului I. Drăgoiu și se formează ca histolog. Între anii 1924 și 1925, obținând o bursă Rockefeller, și-a dezvoltat tehnica și cunoștințele științifice histologice și embriologice la Institutul de Anatomie și Histologie al Facultății de Medicină din Heidelberg, avându-i îndrumători pe profesorul Erich Kallius. În 1925 a obținut titlul de Doctor în Medicină și Chirurgie.
După doctorat a îmbrățișat cariera universitară. A fost profesor universitar din anul 1942 la Catedra de histologie şi embriologie a Facultăţii de Medicină din Cluj. În anul 1948 a devenit Doctor în Științe Medicale.
Cornel Crișan a deținut Catedra de histologie, fiind recunoscut ca un profesor extrem de exigent cu studenții săi, examenul la materia sa era destul de greu de luat cu o notă mulțumitoare. Mai mult decât atât, profesorul condiționa chiar și vestimentația studenților din timpul examenelor – aceștia trebuiau să aibă cămașă albă, cravată, precum costum de culoare închisă. Probabil chiar această severitate a reușit să formeze în continuare alți specialiști; el însuși fiind, la rândul său, elev al unor importanți profesori în domeniu, precum: Petre Gălășescu, Ioan Drăgoiu sau Ioan Scriban – cei care au pus bazele histologiei la noi în țară. De asemenea, Cornel Crișan s-a remarcat și în ceea ce privește cercetarea: a scris de-a lungul vieții sale 50 de monografii, articole și lucrări, publicate atât în țară, cât și în străinătate, atât singur, cât și în colaborare cu alți cercetători. A susținut cu înverșunare apariția noutăților în cadrul medicinei, prin urmare, și-a pus puternic amprenta de om de știință, dar și de pedagog, asupra Manualul de histologie apărut în anul 1957.
În 1955 a primit Ordinul Muncii clasa a III-a. Coautor, împreună cu Ion Drăgoi, al primului manual complet de histologie din țară. Corect, onest și muncitor, pasionatător, excelent cadru didactic cercetător, doctor Cornel Crișan a fost un om de elevată cultură, mereu la curent cu tot ce era nou și important în științele naturii. „Iubitor al literaturii, el nu a fost numai un cititor curios, ci și un lector rezonant al marilor opere din scrisul universal. O discuție cu el asupra cărților de valoare care apăreau te îmbogățea și întotdeauna uimea prin pătrunderea sa critică în esențial” spune V. Bologa în necrologul publicat în Clujul medical , nr. 4 din 1957 . În anul 1957 sa dus la Clinica Medicală I ca să-și viziteze prietenul, pe prof. Popa Rubin, care era bolnav de cancer bronhopulmonar, dar nu sa simțit în stare să urce scările, așa că la strigat pe acesta din curte, când a apărut la fereastră ia: ” Adio, Rubine dragă, scuză-mă că nu mai urc. la tine, mă duc să mor acasă la mine în Bihor!” Medicul a înțeles că se apropia sfârșitul, căci după câteva luni sa stins, în 23 ianuarie 1958, fiind înhumat lângă străbunii săi în Cărpinet.
Referiri : - Mărgineanu, Ion, Oameni din Munţii Apuseni. Început de dicţionar fără sfârşit … p. 258; - Vaida, Maria, Bihoreni la Marea Unire, Editura Școala Ardeleană, Cluj Napoca, 2018, p. 98-100. (II, SS)
