S-a
născut la 29 ianuarie 1939 în Lazuri de Beiuș, fiul preotului Alexandru Popa,
preot, originar în acest sat, şi Ana Popa, născută Negrău, casnică, originară
din Roit. Ulterior, tatăl a funcţionat în satele Bogeiu, Ciutelec şi Varviz din
zona Marghitei.
Studiile
liceale le-a început la Oradea și le-a terminat, cu susținerea bacalaureatului
la Vadul Crişului, în 1956. A intrat cu media maximă examenul de admitere din
1956 la Facultatea de Filologie din Cluj, secţia Română–Istorie, pe care a
absolvit-o în 1960, ca șef de promoţie.
A
funcţionat două trimestre ca profesor la Liceul din Săcuieni, apoi a lucrat ca
muzeograf la Muzeul Banatului din Timişoara (l961-1962). În toamna anului 1962
se reîntoarce în învăţământ, funcționând ca profesor la Liceul din Aleșd, de
unde, prin concurs, a ocupat postul de cercetător ( 1963) la Institutul de
Lingvistică și Istorie Literară din Cluj, secția de istorie literară. Este
doctor în filologie din 1969, cu o monografie despre Ilarie Chendi. Din 1978 a
condus Secţia de Istorie Literară până în 2007. A debutat editorial în 1973, cu
o monografie despre Ilarie Chendi. Autorul unei opere impunătoare, cuprinzând
monografii de autor despre Ilarie Chendi, Ioan Molnar Piuariu, Octavian Goga,
Ion Agârbiceanu, Timotei Cipariu, cercetări și studii (Tectonica genurilor literare, Estuar, Reîntoarcerea la Ithaca.
Scriitori români din exil); eminescologie, istorie a presei. Co-autor la
numeroase dicționare de literatură și studii de sinteză. Îngrijește o ediție cu
poeziile de început ale scriitorului Ștefan Augustin Doinaș, publicate în
revistele literare în perioada 1939-1947, unele dintre ele neincluse în volume:
Poezii din tinerețe (Biblioteca
Revistei Familia, Oradea România, 2005). Cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de
ani, Mircea Popa a lansat o serie de volume: O revistă tezaur: “Steaua mării” (revista manuscrisă a
teologilor români de la Seminarul din Gherla), Genurile minore, Octavian Goga şi idealul naţional, Samuil
Micu – Opera poetică. Tot cu această ocazie a fost lansată cartea In Honorem Mircea Popa 80 (volum
coordonat de Georgeta Orian)”.[1]
Premii
literare:
Premiul „Nicolae Iorga” al Academiei Române (1978), Premiul de eseu, critică şi
istorie literară pe 1980 al Asociaţiei Scriitorilor din Cluj pentru cartea Tectonica genurilor literare; Premiul
Ministerului Culturii, Asociaţia Culturală „L. Blaga” pentru exegeza vie şi
operei lui L. Blaga (1994), Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Dicţionarul cronologic al romanului românesc
(2004), Premiul Salonului de carte orădean (1996) pentru Convergențe europene, Premiul Special Festivalului Naţional de
Poezie „Orfeu”(1998), Premiul Salonului de Carte de la Timişoara (1996),
Premiul Fundaţiei „Romulus Cojocaru” din Turnu Severin (2006), premiul pentru
eseu al Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor pentru Figuri universitare clujene (2002), premiul „Mircea Zaciu” al
Asociației Scriitorilor Filiala Cluj-Napoca, premiul „N. Drăganu” al Filialei
clujene a Uniunii Scriitorilor pentru volumul Ferestrele Clujului (2014), Diploma de Excelență a Filialei
Cluj-Napoca a Academiei Române (10 martie 2014), premiul pentru critică și
istorie literară al revistei „Nord literar” (27 nov. 2015).
Ordine
şi medalii
Medalia comemorativă 150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu (2000);
Ordinul Meritul Cultural în grad Cavaler (2004); Ordinul „Pentru Învățământ” în
grad de Comandor (2004); Crucea Transilvană a Arhiepiscopiei şi Mitropoliei
Clujului (19 februarie 2009); medalia aniversară a Universității din Alba Iulia
(2001); medalia jubiliară a Astrei (2011); medalia „Corneliu Coposu”; Opera
Omnia acordată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național de Stat,
Direcția județul Bihor, (18 mai 2010), Diplomă de recunoștință a Congresului
Spiritualității Românești , 1-3 dec. 2014; Diploma de Excelență conferită de
Academia Română, Fialiala Cluj-Napoca.
Prestigiu
ştiinţific
Cetăţean de onoare al comunei Lazuri de Beiuş (2004) și Blaj (1995), Profesor
Emerit al Universităţii din Alba Iulia (2009); Senior al oraşului
Cluj-Napoca(2010); Director al Colegiului de redacţie al revistei „Familia
română” din Oradea; Membru şi responsabil al Secţiei de literatură al
Societăţii de Ştiinţe Filologice (1978-2005); Preşedinte al Despărţământului
Cluj al Astrei (din 2000); a făcut parte din colectivele de redacţie ale revistelor:
„Limbă literatură”, „Revista de istorie şi teorie literară”, „Familia română”,
„Fabrica de cărţi”, „Noesis”, „Prodidactica”, „Piaţa literară
„Filarmonia”(director),„Oraşul” (director), „Blajul”, „Viaţa Transilvaniei”,
„Acasă”, „Gând românesc” (director), „Astra clujeană” (redactor șef), „Revista
română de istorie a presei”, „Caligraf” (Tr Severin), „Portal Măiastra” (Tg.
Jiu), deținând rubrici permanente la revistele „Filarmonia”, „Reflex” (Reșița),
„Orașul”, „Făclia”. A rostit Laudatio la Universitatea din Alba Iulia pentru
Mihai Cimpoi şi Marius Sala. Este membru fondator și a fost vicepreşedinte al
Asociaţiei Române de Istorie a presei; membru al Uniunii Scriitorilor din 1979,
șef de Catedră, membru în Consiliul Profesoral al Universităţii din Alba Iulia
(până 2009), membru fondator şi membru în Consiliul Director al „Societăţii
Lucian Blaga” din Cluj-Napoca; membru al Asociaţiei Internaţionale de
Literatură Comparată, al Academiei de Ştiinţă, Artă şi Cultură din Oradea,
Preşedinte în exerciţiu al Frăţiei Ortodoxe Române din Cluj-Napoca, fost membru
ani de zile al Consiliului Ştiinţific al Institutului „Sextil Puşcariu” al
Academiei Române, membru titular al Comitetului Român de Istoria și Filosofia
Științei și Tehnicii din cadrul Academiei Române (CRIFTS),
Scrieri: A coordonat importante lucrări
de plan, precum Sociologia romanului
romănesc (finalizată cu lucrarea De
la N. Filimon la G. Călinescu, Editura Minerva, 1982), Dicționarul cronologic
al romanului românesc de la origini pănă în 1989 (Ed. Academiei, 2004) și Dicționarul romanului tradus în România
(Ed. Academiei, 2005), ambele premiate, unul cu premiul mare al Uniunii
Scriitorilor, celălalat cu premiul Filialei din Cluj al Uniunii Scriitorilor.
Totodată a participat în calitate de colaborator și coordonator la cele șapte
volume ale Dicționarului general al
literaturii române (2004-2008) de sub conducerea acad. Eugen Simion,
colaborând la alte opt dicționare: Scriitori
români (1978), Dicționarul scriitorilor români, vol I-V (1994- 2002), 100- cei mai mari scriitori români
(2002), Dicționarul personajelor din
teatrul lui I.L.Caragiale (2003), Dicționarul
personajelor din teatrul lui Lucian Blaga (2005), Dicționarul biografic al literaturii române, I-II (2006), Personalități clujene (2007), Dicționar
ilustrat (2007), Elite clujene
contamporane (2014) . De asemnea a colaborat la două din volumele esențiale
ale corpusului epistolar George Bariț, lucrare pentru care a primit
premiul „N.Iorga” al Academiei Române și multe altele.
Referințe: - Degău, Ioan, Brânda, Nicolae,
(coordonatori), Igna, Ioan, Beiușul și lumea lui. Studiu monografic.
Vol. IV, Editura Primus, Oradea, 2009, p. 945. CV Mircea Popa, 1 iunie 2016. (I.I. S. S.)
[1] https://www.clujulcultural.ro/istoricul-literar-mircea-popa-a-implinit-80-de-ani-si-a-lansat-o-serie-de-titluri/
