ANDRIŢOIU, Alexandru**. Poet, publicist, traducător. S-a născut în 8 octombrie 1929 în Vaşcău, județul Bihor. A încetat din viaţă în 2 octombrie 1996 la Bucureşti. Este fiul Ştefaniei şi al lui Nicolae Andriţoiu. Urmează şcoala primară la Vaşcău şi Liceul „Samuil Vulcan" la Beiuş, absolvit în 1948. Se înscrie la Facultatea de Filologie a Universităţii din Cluj, pe care o părăseşte după doi ani (în 1951), fiind trimis la Şcoala de Literatură „Mihai Eminescu" din Bucureşti, făcând parte din prima ei promoţie de absolvenţi (1950-1951). Stabilit în capitală va fi redactor la Contemporanul, Luceafărul, Gazeta literară, Viaţa militară, la mai multe reviste pentru copii. În anul 1965 este chemat la Oradea unde pune bazele noii serii, a V-a, a revistei Familia, al cărei redactor şef a fost până în anul 1990, impunând-o printre cele mai importante reviste de cultură din ţară. ”Între 1965-1980 revista în care debutase Eminescu dădea direcţia în viaţa intelectuală nu doar a Oradiei, ci a întregii ţări. Meritul era al redactorului-şef Alexandru Andriţoiu, care a catalizat recuperarea din puşcării a unor literaţi valoroşi, închegând un colegiu sonor. Adjunct era Radu Enescu, secretar Stelian Vasilescu, redactori Ovidiu Cotruş, Nicolae Balotă, Dumitru Chirilă, Francois Pamfil, Vasile Spoială şi Mircea Bradu, iar între colaboratori Ioan Alexandru, Ştefan Augustin Doinaş, Mircea Maliţa. A apărea în ”Familia” era o onoare şi un certificat. Revista nu obliga la compromisuri şi îşi permitea mai mult decât altele să fie critică. Se vindea în 12.000 de exemplare, uneori în 20.000, care circulau în toată ţara”,[1] îşi aminteşte dramaturgul Mircea Bradu. Debutul său poetic are loc în anul 1949, în ziarul de partid Lupta Ardealului din Cluj. În anul următor Almanahul literar clujean îi publică mai multe poezii. Debutează editorial în 1953 cu volumul În Ţara Moţilor se face ziuă, volum distins cu Premiul de Stat. Acest prim volum este dominat de versuri realist-socialiste, versuri ce apar și în următoarele sale volume, în Porțile de aur și Deceniul primăverii, ambele publicate în 1958. Alte volume de versuri: Elixirul tinereții (1964), Simetrii (1970), Aur (1974), Două flori, două surori (1988) etc.
De atunci încoace a scris şi a publicat
poezie, a făcut gazetărie, a tradus din literatura universală: Utkin, A.S.
Puşkin, Victor Hugo, Ch. Baudelaire, H. Heine, Nicola Vapţarov, K. Simonov,
Horaţiu, Ovidiu, din lirica maghiară, din lirica elină, din lirica chineză,
vietnameză şi coreeană etc. A scris şi scenarii de filme: Cine va deschide uşa (împreună cu Nicolae Ștefănescu,1969), Sub soarele Bihorului, Şah la rege, Elixirul
tinereţii, etc. Publică versuri şi articole diverse într-un mare număr de
reviste de cultură din ţară.
Scrieri: -
În Ţara Moţilor se face ziuă
(Versuri), Bucureşti, E.S.P.L.A., 1953; - Dragoste
şi ură (Versuri), Bucureşti,
E.S.P.L.A., 1957; - Deceniul
primăverii (versuri), Bucureşti,
Editura Militară a Ministerului Forţelor Armate ale R.P.R., 1958; - Porţile de aur (Versuri), Bucureşti,
Editura Tineretului, 1958; - Cartea de
lângă inimă (Versuri), Bucureşti, Editura Militară, 1959; - File de cronică (Versuri), Bucureşti, Editura
Tineretului, 1962; - Mărturisiri
(Versuri), Bucureşti, Editura Tineretului, 1964; - Constelația lirei, București, Editura Eminescu,
1963; - Mărţişor (Versuri), Bucureşti, Editura Ion Creangă,
1964, - Vârful cu dor (Versuri),
Bucureşti, Editura Tineretului, 1964; - Versuri,
Bucureşti, Editura Tineretului, 1968; - Andriţoiu, Alexandru şi Străvoiu,
Nicolae A. Moartea lui Valdi şi alte povestiri,
Bucureşti, Editura Tineretului, 1969; - Prin “Ţara dimineţilor liniştite”
(Versuri), Bucureşti, Editura Eminescu, 1970; - Simetrii (Versuri), Bucureşti, 1970
(Premiul Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste); - Avram Iancu (Versuri), Bucureşti, Editura Albatros, 1972; - Euritmii (Versuri), Bucureşti,
Editura Albatros, 1972; - Aur (Versuri), Bucureşti, Editura
Albatros, 1974; - Pe drumul meu (Versuri), Bucureşti, Editura Eminescu, 1974; - Poeme
noi (Versuri), Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1984; - Constelaţia lirei (Versuri), Bucureşti,
Editura Minerva, 1985; - Curcubeu peste
Carpaţi, Bucureşti, Editura Sport - Turism, 1987; - Două flori, două surori (Versuri), Bucureşti, Editura Ion Creangă,
1988. - Ardelenească (versuri), În ”Îndrumător bisericesc misionar şi patriotic” (Oradea). An. 5,
nr. 5, 1988, p. 172. - Întâmpinare
(versuri), În ”Îndrumător bisericesc misionar şi patriotic” (Oradea). An. 5, nr.
5, 1988, p. 19. - Horea
(versuri). În ”Îndrumător
bisericesc misionar şi patriotic” (Oradea). An. 5, nr. 5, 1988, p. 190. - Zăpezi (Versuri). În:
”Îndrumător bisericesc misionar şi
patriotic” (Oradea). nr. 5, 1988, p. 21-22.
Traduceri: - Iosif Utkin, Versuri, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1959;
-
Din lirica latină, prefaţa
traducătorului, Bucureşti, 1964;
-
A.S. Puşkin, Versuri, ediţie
bilingvă, Bucureşti, 1964 (în colaborare cu Maria Banuş etc.);
-
Antologia literaturii maghiare, I-II,
Bucureşti, 1965-1966 (în colaborare);
-
Din lirica elină, prefaţă de Edgar
Papu, Bucureşti, 1968 (în colaborare cu Dimos Rendis);
-
N. Zidarov, Versuri, Bucureşti, 1971
(în colaborare cu I. Brad şi I. Horea);
-
Dang Tran-Con, Doan Thi-Diem, Plângerea
femeii după bărbatul ei plecat la război, Bucureşti, 1974;
-
Antologie de poezie canadiană de limbă
franceză, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1976 (în colaborare cu Ursula
Şchiopu);
-
Antologie de poezie vietnameză clasică şi
contemporană, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1980 (în colaborare cu
Liliana Blajovici-Liciu);
-
R.M. Rilke, Poemele franceze, prefaţa traducătorului, Timişoara, 1984;
-
To Hun, Poeme, Bucureşti, 1987;
-
Horvath Imre, Noi doi în oglindă, prefaţa
traducătorului, Bucureşti, 1988;
-
Antologie de poezie chineză modernă şi
contemporană, prefaţă de Zou Difan, Bucureşti, 1990 (în colaborare cu Ioan
Budura).
A
publicat o carte de călătorii prin țară:
Curcubeu peste Carpați, 1987
și o alta, de călătorii prin Orientul Îndepărtat: Prin țara dimineților liniștite, Editura Sport-turism, 1989.
Referințe:
- Grigurcu, Gh. Poeţi români de azi,
București, 1979; - Grigurcu, Gh. Teritoriu
liric, Bucureşti, 1972; - Martin, A. Poeţi
contemporani, Vol. 2. Bucureşti, 1971; - Vasilescu, Stelian. Oameni din Bihor… p. 243,
244; - Bradu, Mircea. Stanik Istvan. Monografia
județului Bihor. Vol. III. Oameni din Bihor. Editura Arca, Editura
Universității din Oradea. Oradea, 2010. p. 7; - Degău, Ioan, Brânda, Nicolae,
(coordonatori), Igna, Ioan, Beiușul și
lumea lui. Studiu monografic. Vol. IV, Editura Primus, Oradea, 2009, p.
876. (I. I., S. S.)
