BEIUȘ - CĂBEȘTI - SIMION R. SUCIU

Prezenta scrisoare a fost deja expediata destinatarului. Doamnei General Maria Lupu, Sef Directia financiar contabila , din Ministerul Apararii Nationale. Stimata doamna general, in urma urmaririi de catre mine a unor comunicate date de dumneavoastra in mass-media audiovizuala si scrisa,nu prea am inteles anumite probleme, de aceea va rog sa imi raspundeti la cateva intrebari pentru clarificarea unor situatii create de masurile luate de ticalosii din coalitia guvernamentala PDL – UDMR, privind pensiile militarilor indiferent de structura ministeriala : - Ce intelegeti dumneavoastra prin “ cariera militara completa “, in baza legii vechi dar si in baza legii noi data de ticalosii de Basescu si Boc ? - Ce intelegeti dumneavoastra prin “ stagiu complet de cotizare “ a unui cadru militar roman, in baza legii vechi, dar si in baza legii noi data de ticalosii de Basescu si Boc? - Ce intelegeti dumneavoastra prin “ pensie militara completa “ a unui cadru militar roman,...

Iată şi „amurgul”. Solemnul ceas al „ispăşirii a 50 de ani”, aşa cum frumos spunea un bun prieten, poet şi colonel în rezervă, într-una din frumoasele sale poezii. N-aş fi crezut vreodată că o să ajung ca, înspre amurgul vieţii, să mă gândesc, la ceas de seară, la un fel de „dare de seamă” asupra a ceea ce a fost cu mine, cu ai mei, cu noi, însă fără a încerca, în vreun fel sau altul, să vopsesc gardul existenţei cu culoarea care-mi place. În orice caz, nu portocaliu... În nedesluşitul zilelor ce mi-au rămas, la „decenii distanţă de anotimpul copilăriei şi al adolescenţei”, imaginile, sentimentele sunt, cât de cât, limpezi. Acum, înainte de amurg, înţeleg mai bine de ce îi priveam pe colegii şi prietenii mei mai în vârstă cu simpatie, cu emoţie şi curiozitate, când îi întâlneam prin viaţă, prin şcoli, pe la sălile de specialitate sau în poligoanele de instrucţie, ori când intrau pe terenurile de sport unde ne cotonogeam reciproc. Cu respect, dar tot „cotonogeală” se ch...

25 martie 2011, ora 19.46   In urma cu citeva minute am fost instiinţat despre nefericitul eveniment Este  o pierdere uriașă pentru cercetarea de la ADR. Este posibil ca duminica  27,  tocmai de ziua Basarabiei, sa fie înmormântat la Cernica în cimitirul din complexul monahal Dumnezeu sa il ierte si sa il odihnească în pace!   Profesorul OLIMPIU IOAN LUCA , s-a născut la 7 ianuarie 1928 în localitatea Auşeu-Bihor, România, a primit numele de Ioan, de la sfântul zilei şi de Olimpiu, după mamă, iar cel de familie, Luca, de la tată. Ambii erau învăţători. Ei au învăţat pe autor primele noţiuni de gramatică a limbii dacoromâne. Noi, la Academia DacoRomână, prin convenţie, aşa numim limba română, prin urmare, şi gramatica ei. Clasele primare le face în satul Iteu - Bihor, la tatăl său, de la vârsta de 6 ani apoi intră în Liceul „Simion Bărnuţiu” din Simleul Silvaniei. În 1940 se refugiază din faţa trupelor Ungariei horthyste la Beiuș unde continuă liceul “Samuil...

La intiativa asociatiilor „O Suta de Picioare” si Parcul Natural al Vaii Crisurilor din Békéscsaba, cu sprijinul administratiilor publice din municipiile infratite Beius si Békéscsaba,  marti, 23 martie 2011 s-a desfasurat in localitatea maghiara prima intalnire de lucru a grupului comun romano-maghiar de organizare a actiunii transfrontaliere         ” Deschiderea hotarelor Schengen”, ce va avea loc in perioada 1 -5 iunie a.c. Cu aceasta manifestare,  se doreşte atragerea atenţiei asupra efectelor pozitive a hotararilor UE, a valorificarii fructuoase a patrimoniului cultural si natural comun, deschiderea de noi perspective in turismul regiunilor noastre, prin o noua dimensiune a relatiilor transfrontaliere  de apropiere  si cunoastere reciproca a comunitatilor . Aceasta decizie UE ( Schengen n.t.), poate face posibila  o maxima  valorificare a potentialului turistic ale zonelor vizate,  a cunoasterii si pro...

            „- Draghe mama, se ştii că io estem bine, lucrez aicea la Abrud, la Ţara Moţilor, nu la Ţara Secuiasche. Sunt sanatos, numai un ochi vinet am la mine, albastru, che am chezut pe scara de la birou. Es am şi nişte dungi pe gât, m-a strâns de la cravata. Şi mai am o mina în gips, che mi-am prins-o la uşa de la casa unde stau, care nu are geamuri. În rest e bine.          Motzii e buni cu mine, invatza la io romaneşte. Am invaţat imnul la ei „Treiasche duhul lui Iancu”. L-am invaţat pe tot. Greu. Foarte greu. Mi-au spus colegii de birou să ştiu la imn pe de rost şi noaptea ca pe Tatăl nostru. Nu ştiu cine e tatăl la ei, dar am inveţat la imn tot. O se îl chint şi la ţie chind ajung acase la Harghita…Dache mai ajung… Am inveţat şi alt chintec, e obligatoriu dimineaţa aicea la ei, „Iancule mare”. Plecut la mine se chintem cu toţii la masa, chind bem palinka. Mult palinka bem noi. De...

povestire de Dorel Pietrăreanu             Îmi aduc aminte că, elev fiind în şcoala generală, una dintre nelipsitele compuneri ale anului şcolar era “Ţara mea”. Compunerea aceasta, precum şi aceea “Cum mi-am petrecut vacanţa de vară” erau cele mai chinuitoare şi mai aiuristice pentru mine. Fugeam de ele ca dracu’ de tămâie, dar niciodată n-am reuşit să scap. Eram educaţi în şcoală, în familie, iar mai târziu în Armată, că trăim în cea mai frumoasă ţară din lume, cu munţi, dealuri, câmpii, mare şi râuri. Astea erau şi atunci şi sunt şi acum la locul lor, mă rog cu unele modificări pe-ici-pe-colo, dar nesemnificative. Problema (Big Problem, Sir!) cu ţara mea de acum este conducerea şi, mai ales, cu administrarea ei. Că au ajuns până şi ţâncii de la grădiniţă să spună: „Avem o ţară frumoasă cu munţi, dealuri, câmpii, mare şi râuri, dar... păcat că e locuită!”             Mă între...

Vineri, 4 martie 2011, o delegaţie condusă de primarul municipiului Beiuş ,Adrian Domocoş, s-a întâlnit cu reprezentanţii autorităţilor locale  şi  a Autoguvernării Române din localitatea Micherechi, Ungaria, cu ocazia deschiderii festive a cursurilor de limbă, cultură şi civilizaţie românească . Micherechi, localitatea cu cea mai mare pondere de români din Ungaria, ( 90 % din totalul de 2315 de locuitori), este considerat în cercurile oficiale  ca localitate-simbol , tradiţională pentru minoritatea româneasca .  Harnici agricultori, în toate grădinile se văd solariile care produc cantităţi însemnate de legume, în special castraveţi. Delegaţia municipiului Beiuş  a fost primită de primarul  Margareta Tat şi viceprimarul Bertold Netye, cu o deosebită deschdere şi bucurie pentru interesul acordat de urbea beiuşeană, recunoscută pentru valenţele culturale româneşti de-a lungul secolelor. Din primele discuţii s-a conturat ideea unei colaborări mai ample, ce s...