BEIUȘ - CĂBEȘTI - SIMION R. SUCIU

ANTON, Ioan M .**: a fost  Prof. Dr. Ing. Doc. Dr. HC ,  strălucit profesor şi cercetător, om de cultură şi personalitatea ştiinţifică de renume,  academician român. S-a născut la 18 iulie 1924 în localitatea Vintere comuna Holod, jud. Bihor și a încetat din viață la 12 aprilie 2011 la Timișoara. Urmează școala primară în localitatea natală, studiile secundare  la Liceul “Samuil Vulcan” din Beiuş (1935-1943) iar studiile superioare la Şcoala Politehnică din Timişoara (1948), frecventând cursurile Facultăţii de Electrotehnică pe care o termină ca şef de promoţie cu menţiunea magna cum laude pe diploma de inginer. În anul 1961 îşi ia doctoratul în ştiinţe tehnice cu lucrarea “Curbe caracteristice de cavitaţie la pompele centgrifuge cu turaţie specifică joasă” iar din 1972 devine doctor docent în ştiinţe. Urmează cariera universitară: asistent universitar la Institutul Politehnic din Timişoara (1949-1950), şef lucrări (1950-1951), conferenţiar universitar (1951-1962)...

         Foto: http://dspace.bcucluj.ro CIPLEA, Alexandru **. Istoriograf, folclorist, publicist. (Pseudonim A.C. Albinus) S-a născut  la 28 iunie 1895 în localitatea Biserica Albă azi în Ucraina – A încetat din viaţă la 12 noiembrie 1938 în Cluj.  A urmat studiile secundare la Liceul “Samuil Vulcan” din Beiuş, cele superioare teologice la Universitatea din Budapesta, pe care le-a încheiat în anul 1908. În anul 1910 şi-a luat doctoratul în teologie. A fost numit  Profesor la Liceul graniceresc din  Nasaud. Din 1924 a fost transferat  la Academia de Teologie Greco-Catolică din Gherla  devenind profesor universitar şi şef al catedrei de Istorie bisericească şi Drept canonic  iar în 1924 este mutat la Cluj. A fost un admirator şi culegător al folclorului românesc din zonă. A cercetat şi publicat materiale  privind istoria românilor maramureşeni. A colaborat la periodicele: Analele Academiei Române – Memoriile S...

            "Ieri a fost 15 iunie. Dacă ai fi mers pe stradă să întrebi ce se întâmplă pe 15 iunie 2010, foarte puţini , poate nimeni, ţi-ar fi spus că se împlinesc 121 de ani de la trecerea în nefiinţă a Marelui OM Mihai Eminescu. Ai fi primit, invariabil, răspunsul: se votează moţiunea. Aşa am făcut şi eu, să-mi fie ruşine, m-am înşurubat în faţa tv-ului şi am asistat, cu emoţii, cu nervi şi cu sufletul la gură – trece ori nu trece. Am avut ocazia să văd hidoşenia şi mediocritatea, ipocrizia şi răutatea, minciuna şi non-valoarea ajunse la rang de virtute. Azi dimineață mi-am amintit de Emienscu..."  (  Am uitat de Eminescu 2010  )           Încep cu acest text, azi 20 iunie 2017, la cinci zile după aniversarea a 128 de ani de la trecerea sa în neființă. Am așteptat, am așteptat, am așteptat dar degeaba. Parca nu s-ar fi întâmplat nimic. Se repetă scenariul din 2010 - aceiași actori, altă moțiune. Doar că de dat...

Motto: Să nu uităm cine sântem, de unde vinim și să avem grije unde merem! Măi, măi, măi, cum mai trece vremea asta, ca on tren accelerat–rapid–ulterior, cum zâceam io când eram pruncuț: accelerat- da, rapid-da, da di ce ulterior, asta nu știu să vă esplic, poate am auzât la radiu, mai mult ca sigur că așe o fost că pân sat nu am auzât, sigurat. Mi-o plăcut mie cuvântul aiesta și l-am pus acolo că pruncii din sat aveau trenuri din laboșe și uale sparte; care era personal, care era accelerat, care era cursă ori rapid – numa a meu era accelerat-rapid- ulterior și mi-o dat măicuța și o uală roșie de tri litere pă care am pus-o locomotivă. Și Mama Nonă on lăboșel pic, pă care l-am pus în coada trenului. Am fost bun, nu-i așe? Da ce jocuri mai trăjeam, până sara, când să întuneca și vinea măicuța ori mama Nonă după mine cu urzâca să mă culeagă di pă uliță. Și io când le vedeam, lasam tăte jucăreile și zâceam la iepure puturos. Atunci nu erau jucărei ca și amu și nici părinții n...

                Motto: Să nu uităm cine sântem, de unde vinim și să avem grije unde merem! Și uită-te așe trec zâlile, una după alta… Astăzi o fost marți, trei ceaasuri rele. Ehe, poate n-o fost tăte tri așe de rele. No, zâceți voi: De bună demineață, m-am trezât, nu că am vrut eu așe de dimineață, nici că-s așe de harnic – asară am uitat să trag firhoanjele și m-o trezît soarele. No, nu-i bai. Cu ochii pănjinițî, m-am dus sa fac on cafei la cotiogău. Baiu mare-i că am uitat să pun cafei și o ieșit on pișvaser de tătă frumusețea. Da nu-i bai, numa oleacă de hibă, ca la oamenii mai vechi. M-am dus  pă tărnaț să duhănesc și să îmi beau cafeiu da mi-am pus și bucsa în  jeb, dacă are cucu de cantat, batăr astăzî să mă prindă cu bani în jeb că de o lună tăt mereu mă păcălește. No, răsucesc io on duhan, îl aprind și aștept cucu. Cucu gândești că o murit, nu să auzea de nici on fel. Găt de băut cafeiu, de duhănit și mărg în casă; î...

BIDILEAN, Vidu **: inginer agronom, economist, doctor în economie, prof. univ. visiting Universitatea Padova-Italia, laureat al premiilor Academiei Române, Academiei de Știinţe Agricole și Silvice), membru al Asociaţiei Internaţionale “Farm management” și al Asociaţiei  Internaţionale a Economiștilor Agrarieni, membru de onoare al ASAS din 2013. S-a născut în 12 aprilie 1928 în  Albeşti, jud. Bihor. A urmat şcoala primară în localitatea natală între anii 1935 – 1941. Studiile secundare le face la Beiuş unde  îşi ia bacalaureatul în anul 1949. Studii superioare le face la Facultatea de Agronomie din Timişoara (1949 – 1954), Institutul Politehnic Bucureşti (1961 – 1963). In anul 1974 îşi ia doctoratul. Parcurge toate  treptele didactice din învăţământul superior predând la  Facultatea de Agronomie Timişoara, Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice Bucureşti, Centrul de Perfecţionare a Cadrelor din Administraţie (CEPECA) Bucureşti. Participă la un stagiu de spec...

BUTEANU, Ioan ***: Profesor, director al liceului, autor de manuale şcolare, publicist. S-a născut pe 25 martie 1848 la Carei – A decedat la 24 aprilie 1914 în Oradea. Şcoala primară  a făcut-o în oraşul natal, iar studiile secundare şi superioare la Academia Teologică din Oradea. In  anul 1871  a fost numit profesor suplinitor, iar în 1882 după ce  a trecut examenul de capacitate la Universitatea din Budapesta, profesor titular definitiv la liceul din Beiuş. În anul şcolar 1888-1889  a suplinit la direcţiunea şcolii pe P. Mihuţiu, iar din 1889 a fost numit director titular, conducând până în anul 1907 această citadelă de răspândire a ştiinţei şi culturii, a ideii unităţii de neam, limbă şi teritoriu a tuturor românilor. Aprecierea activităţii sale se materializează şi în ridicarea sa pe treptele ierarhiei bisericeşti fiind înaintat la rangul de protopop şi arhidiacon onorific, iar electoratul local l-a trimis, în anul 1905, să îi reprezinte interesele în par...