BEIUȘ - CĂBEȘTI - SIMION R. SUCIU

          După cum foarte puţină lume ştie, în Vinerea Mare, la Oradea, s-au decernat premiile la Olimpiada Naţională de Istorie, Faza Naţională. Ziarele locale au anunţat desfăşurarea fazei naţionale, au anunţat programul dar... nimeni n-a scos o vorbă despre finalitate.   O fi fost de vină apropiata sărbătoare a Sfintelor Paşti? Nu cred. Cred că a fost pur şi simplu indiferenţă.            Ce mai contează 500 de copii care au pierdut luni de zile pentru a învăţa, că ei reprezentau nu doar familia ci şi satul (oraşul) şi judeţul de unde veneau? La ce bun să se scrie despre aceasta când subiectele "fierbinţi" - Udrea, Bica, pinalti  - cum işi vor petrece "de Paşte" la "Beciul Domnesc", aiurelile lui Băsescu, isteria Zăvoranu, sc=rboasa mocirlă a ipocriziei senatoarei PNL căreia nu-i ajunge leafa de parlamentar pentru coafor ( pai, e destul de simplu – își spală părul, și-l împletește în codițe și o costă ...

Vă doresc tuturor ca Sfintele Paști și Învierea Domnului  Isus Hristos să vă găsească în cele mai bune momente!  Sărbători fericite cu belșug, sănătate și bucurie!

La 2 iulie 1504, Măria Sa Ştefan cel Mare ( Ştefan al VI-lea, denumit cel Mare, fostul domnitor al Moldovei şi ctitorul mănăstirii Putna ) [1] lăsa urmaşilor o Moldovă de-o parte şi de alta a Prutului, de la Nistru până la Carpaţii Orientali, de la graniţa cu Pocuţia până la Marea Neagră. În urma războiului ruso-turc (1806 - 1812), prin Tratatul de la București, Imperiul Otoman cedează Imperiului Rus teritoriul Voievodatului Moldovei, între Prut și Nistru, raiaua Hotinului și Bugeacul ( județele Cahul, Ismail și Bolgrad). Faptul că a fost cedat Rusiei și o parte din teritoriul voievodatului, în ciuda tratatului româno-otoman care garanta integritatea Moldovei, se datorează dibăciei negociatorului francez Gaspard Louis de Langeron care slujea interesele țarului. [2] . Consecutiv războiului din Crimeea, pierdut de Imperiul Rus, între 1856 și 1878 județele Cahul, Bolgrad și Ismail au reintrat timp de 22 de ani în componența Moldovei, respectiv din 1859 a României. [3]  Pe 27...

ARDELEAN, Alexiu **:  (1920 - 2001). Profesor, om de cultură. A trecut la cele veşnice unul dintre remarcabilii profesori ai Beiuşului, Alexiu Ardelean. Este de fapt şi ultimul reprezentant al unei ilustre generaţii de dascăli ai “ştiinţelor exacte”, care au făcut din Liceul “Samuil Vulcan” un reper spiritual naţional. Generaţiile de elevi care s-au perindat prin această şcoală au dus cu ele în ţară şi în lume mesajul cultural al locului plăsmuit din devoţiunea slujitorilor învăţământului românesc de acolo, competenţi, eficienţi şi dârzi în lupta, cu o istorie dură, adesea ostilă. S-a născut în Beiuş, la 14 martie 1920. Liceul l-a făcut în urbea natală iar Facultatea de matematică şi fizică a absolvit-o la două Universităţi: Cluj-Napoca şi Bucureşti. Şi-a început cariera la Liceul Pedagogic Beiuş, apoi la Liceul “Samuil Vulcan”, de unde s-a şi pensionat. Beiuşul a mai pierdut încă o personalitate de marcă, prin trecerea la cele veşnice a distinsului profesor de matematică Alexiu A...

BUŞIŢIA, Ioan *** (Bușița, Ioan): - Profesor, artist plastic, dirijor, om politic. S-a născut la 10 martie 1875 în Sighetul Marmației. A încetat din viață în anul 1953 la Beiuş. Școala primară și studiile secundare le urmează pe plaiurile natale iar studiile superioare la Academia de Belle Arte din Budapesta. În anul 1899 este numit profesor suplinitor, iar în 1909 profesor titular definitiv la Liceul “Samuil Vulcan” din Beiuş. A fost un profesor bun, apreciat de colegi şi mult iubit de elevi. A desfășurat o bogată activitate extraşcolară, ceea ce face din el una dintre personalităţile cele mai populare ale Beiuşului, Ţării Beiuşului şi nu numai. Organizează şi desfăşoară viaţa muzicală şi artistică din şcoală şi din oraş. Iubitor al naturii, sportului şi turismului, cunoscător al munţilor Bihor, Vlădeasa şi Codru – Moma, organizator de excursii şi drumeţii. Împreună cu elevii şi membrii Turing Clubului Român, filiala Beiuş, al cărei preşedinte a fost, realizează marcajele pe n...

Horică Ungur este un beiușean onest, de o modestie rară în zilele noastre, un artist care a activat mult în viața culturală a cetății. Pe plan cultural este cunoscut mai ales prin activitatea Ex Libris într-o perioadă când, de multe ori, în acest gen de artă, ora exactă se dădea de la Beiuș.  Într-o formulă extraordinară: Nicu Papp, Adalbert Marossy, Miklos Ioan, Anton Naghiu, în 1980 au  pus bazele mișcării Ex libris în Beiuș, artă care era puţin cunoscută de puţini beiuşeni, cunoscătorii fiind dintre iniţiaţii în istoria artelor şi bibliofiliei. Acum 35 de ani, această minunată şi nobilă artă şi-a luat zborul spre toate orizonturile ţării noastre, ale Europei, ale lumii largi.            UNGUR, Horea-Dumitru **/***;  Magistrat, grafician amator. S-a născut în Ţara Beiuşului în localitatea Lunca la 6 martie 1943. Familia mutându-se la Beiuş, a urmat Şcoala elementară în Beiuş iar studiile secundare la Lic...

Îmi amintesc frumoasa toamnă a anului 1980. Aveam 23 de ani. Eram locotenent tânăr, neastâmpărat, flămând de informație. O excursie de o zi în împrejurimile Oradiei. Ghid: un profesor de istorie renumit - domnul Viorel Faur. Încă netrecut de 40, cu o voce caldă, prietenoasă, ce te îmbia să-l asculți.  Ne-a condus la monumentul Colonelului Buzoianu, eliberatorul Oradiei în cel de-al doilea război mondial (pus pe post de planton la un tobogan, de vreo câțiva ani, de către mai marii Oradiei de acum câțiva ani, drept recunoștință pentru sacrificiul său), la Cetatea Biharia și, negreșit, la Muzeul Țării Crișurilor (izgonit și acesta din clădirea cu 365 de camere de către aceiași mai mari).  Explicațiile ghidului, spuse din suflet și pătrunse de un adânc sentiment patriotic dar și de corectitudinea adevărului istoric m-au uluit - pur și simplu nu-mi venea să cred că se poate și așa. Omul acesta nu dorea să epateze, nu dorea să impresioneze (deși a făcut-o cu brio) - pur și simp...